În proiectul noului Cod administrativ al României au fost introduse clarificări importante pentru comunitatea maghiară, cu referire la inscripționarea în mai multe limbi a denumirilor străzilor, piețelor și parcurilor și la folosirea limbii materne în comunicarea dintre cetățeni și autoritățile publice, se arată în buletinul informativ de joi, al UDMR, citat de hirado.hu.
Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a precizat că multe din propunerile reprezentanților comunității maghiare au fost acceptate de comisia parlamentară responsabilă cu elaborarea proiectului noului Cod administrativ.
„La inițiativa noastră, folosirea limbii materne se va aplica, printre altele, și la inscripționarea în mai multe limbi a denumirilor străzilor, piețelor și parcurilor, la comunicarea cu prefecturile, vor exista formulare-tip unice în limba maternă, prin care cetățenii minoritari vor putea comunica cu autoritățile locale și cele județene, iar în viitor, multilingvismul va putea fi asigurat și în acele județe sau localități în care procentul minorităților nu atinge pragul de 20%" a explicat Cseke.
Potrivit reprezentanților Uniunii, astfel de clarificări se impun deoarece în forma ei actuală, Legea administrației publice locale prevede inscripții în limbile minorităților doar acolo unde acestea nu depășesc 20% din populație și se referă numai la denumirile localităților și numele instituțiilor. Or - subliniază inițiatorii modificărilor - adesea, invocând această lege, autoritățile sabotează amplasarea de inscripții multilingve sau aplică soluții „care fac dovadă de rea-credință", cu toate că România a ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare.
Dacă va fi adoptat, peste pragul de 20% noul Cod administrativ ar extinde dreptul de a folosi limba maternă și asupra prefecturilor, companiilor publice de transport local, furnizorilor de apă și termoficare, în timp ce în administrația publică ar exista formulare-tip în limbile materne ale minorităților, elaborate de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și care vor fi aprobate printr-o hotărâre de guvern.
Totodată, apreciază reprezentanții UDMR, noile reglementări în materie vor clarifica și problema hotărârilor adoptate de consiliile locale, în sensul că se va putea prevedea, fără echivoc, dreptul de a utiliza limba maternă și în localitățile în care proporția minorității nu atinge pragul de 20%. În acest sens, Cseke a dat ca exemplu situația de la Câmpia Turzii, unde legislativul local a votat pentru amplasarea inscripțiilor bilingve, dar prefectul a contestat această decizie, iar instanța a anulat respectiva HCL, pe motiv că nu există temei juridic, întrucât maghiarii din oraș reprezintă sub 20% din locuitori.
Proiectul noului Cod administrativ urmează să fie prezentat luni, în plenul Senatului, după care va fi supus votului în Camera Deputaților.
