Bună-i pocăința la nevoie!

Distribuie pe:

Din Sfânta Scriptură aflăm că Iov, atât de curajos în suportarea durerii, a rostit celebrele cuvinte: „Gol am ieșit din sânul mamei mele, gol mă voi întoarce în pământ" (Iov 1, 21). Un preot, dorind să arate cât de iluzorie e înțelepciunea omului fără Dumnezeu, spunea într-o predică următoarea fabulă: „O vulpe s-a apropiat într-o zi de o vie înconjurată cu un gard de piatră, în care se găsea doar o mică gaură. Trei zile a postit vulpea ca să slăbească și să se poată strecura în vie prin gaura aceea. După ce a intrat, a mâncat atâția struguri că s-a îngrășat, punând la loc kilogramele pierdute cât postise. Când să iasă, și-a dat seama că nu mai putea ieși afară. Trei zile a trebuit să postească din nou ca să slăbească și să poată ieși afară din vie prin gaura îngustă prin care intrase. Odată ieșită, a privit îndelung via, zicând: „Vie, viișoară, cât de frumoasă ești tu, și cât de dulci sunt strugurii tăi! Dar ce folos am avut de ei? Cum am intrat, așa am ieșit."

Să nu uităm ce ne spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani: Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt!

Lasă un comentariu