LA CASA IANCULUI

Miercuri, 13 iunie 2018, la Casa Iancului din Tg.-Mureș, domnul președinte al Societății Cultural-Patriotice ,,Avram Iancu" filiala Mureș, IOAN BERȚA, ne-a propus o experiență interesantă, și anume: cum descoperă, cercetează și comentează un cercetător informațiile cuprinse într-un document de arhivă, care nouă ni se pare lipsit aproape de importanță.

În acest sens, doamna cercetător dr. MIRANDOLINA BEATRICE DOBOZI, fostă directoare la Arhivele Statului din Tg.-Mureș, ne-a dezvăluit o parte din munca migăloasă, dar atât de plină de satisfacții, a tuturor celor care se adâncesc în cercetarea trecutului.

Ca demonstrație, Domnia sa a luat spre cercetare documentele aflate în arhiva din Tg.-Mureș, datate a fi din anii 1848-1949, toate provenind de la fosta Primărie a orașului, în număr de 570. În fondul acestei arhive sunt cuprinse: acte oficiale administrativ-juridice, înștiințări, circulare, cereri, audieri de martori, ordine venite de mai de sus etc., mai toate aparent lipsite de vreo importanță deosebită, dar din studierea și interpretarea lor poți cunoaște extrem de multe amănunte importante pentru istoria orașului nostru ca: situația lui economică, statutul lui, organizarea sa administrativă pe cartiere, pe străzi, putând ști chiar numele locuitorilor de pe o stradă anume de la acea dată, situația etnică, puterea economico-financiară a fiecărui cetățean, meserii și meseriași, alte profesii, evenimente mai deosebite istorico-sociale petrecute în această perioadă etc., etc.

Așa am aflat care au fost românii din Tg.-Mureș participanți la Adunarea de la Blaj în anul revoluționar 1848, cum au fost urmăriți și mai apoi decăzuți din toate drepturile aceștia, cum li s-au confiscat averile, ce s-a făcut cu ele, câți dintre ei au scăpat cu viață fugind din oraș, ce s-a întâmplat cu familiile acestora, cum au fost opresați cei care au rămas, mergându-se până la maghiarizarea numelui lor și multe, multe alte lucruri de interes. Trebuie doar ca pe baza informațiilor conținute în textul documentului, să facem o interpretare corectă a acestuia și să îl corelăm cu altele, pentru a obține informația căutată. Pentru exemplificare, doamna Dobozi ne-a prezentat mai multe fotocopii ale unor documente din epoca amintită, atenționându-ne asupra numărului mare de informații obținute după interpretarea lor corectă.

A fost o adevărată lecție cu privire la frumusețea și importanța acestei migăloase munci de cercetare a documentelor aflate în arhive, care oferă atâtea mari satisfacții, dar care cere, în schimb, enorm de multă muncă, cunoștințe istorice și de specialitate solide, răbdare, pasiune.

Lasă un comentariu