Tinerii români preferă să stea pe banii părinților până la vârsta de... 24 de ani!

Într-un top realizat de Oficiul de Statistică European - Eurostat, România ocupă locul cinci în ceea ce privește tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care preferă să stea acasă, pe banii părinților, în loc să facă o facultate sau să lucreze.

„Alături de Italia, Cipru, Grecia și Croația, România completează topul cinci al statelor cu cel mai ridicat grad de inactivitate în rândul absolvenților de liceu, cu 19,3% din tineri aflați într-o astfel de situație. La polul opus, se situează Olanda, Slovenia și Austria, diferența făcând-o, în primul rând, modelul cultural.

Latinii sunt mai boemi decât nordicii. Cu alte cuvinte, e mai simplu să stai acasă, la mama și la tata, fără să ai activități. Acești tineri încep să se implice în viața profesională după 25 de ani. Până atunci, unii copilăresc, alții speră că mai devreme sau mai târziu va apărea locul de muncă ideal, iar unii și-au ratat șansa de a intra la o instituție de învățământ superior și mai încearcă.

În țările nordice, tânărul este educat încă de la vârste fragede să înceapă să pună bazele unei activități profesionale, tocmai în ideea că, odată activ pe piața muncii, poate evolua mai ușor. La români, gândirea e complet diferită.

Mulți dintre absolvenții români, fie că au promovat sau nu bacalaureatul, nu au nici cea mai mică idee spre ce meserie să se îndrepte. Aici duce lipsa consilierii elevilor încă din timpul școlii.

Alții se angajează, apoi li se pare prea greu și renunță. La toată această situație contribuie și lipsa alinierii materiilor la nevoile și realitățile din câmpul muncii.

La situația gravă din România a dus și modul în care funcționează sistemul de ajutor social, care le permite tinerilor să stea acasă, fără job sau fără a fi angrenați într-o instituție de învățământ superior, prea mult timp.

Consecințele acestui absenteism se văd în momentul în care tinerii, odată ajunși la 25 de ani, dau piept cu angajatorul pentru prima dată, întrucât companiile vor căuta întotdeauna tineri care s-au implicat în viața profesională de mici. Una este să începi să muncești de la 18-20 de ani și alta la 24-25 de ani, când ar trebui să te afli deja în niște poziții cheie în companie.

Acestor tineri le va fi mult mai greu să se integreze pe piața muncii, unde sunt deja alții de vârsta lor, dar care muncesc de cinci - șapte ani. Ba, se poate ajunge chiar și la frustrare dacă aceștia din urmă le devin șefi.

Un alt motiv pentru care absolvenții preferă să stea acasă, pe banii părinților sau beneficiind o perioadă de ajutor de șomaj, sunt lefurile mici date de angajatori la început de drum.

Mulți tineri români nu vor să se angajeze pe 1.200 de lei net. Pentru mediul urban este, într-adevăr, un venit mic, dar în mediul rural e un venit curent. În aceste condiții, preferă să stea pe ajutoare sociale și nu să muncească opt ore pe zi pentru aceiași bani", susțin specialiștii în relații de muncă.

***

În acest context, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat că angajatorii care vor încadra șomeri, absolvenți, tineri marginalizați și persoane cu handicap vor primi subvenții de 2.250 de lei în fiecare lună. 

Lasă un comentariu