Oamenii de știință americani de la prestigioasa Universitate Harvard, citați de descopera.ro, susțin că maladia Alzheimer ar putea fi efectul secundar al unor medicamente, așa explicându-se înmulțirea îngrijorătoare a cazurilor de demență (50 de milioane de persoane, la nivel mondial).
„Concluziile mai multor studii întreprinse de către noi arată că anticolinergicele (antihistaminicele, pastilele împotriva răcelilor sau gripei și cele administrate în caz de depresie, incontinență urinară sau hipertensiune arterială) și benzodiazepinele (prescrise pacienților cu anxietate sau probleme de somn) cresc semnificativ riscul de demență, dacă sunt administrate timp îndelungat.
Din păcate, majoritatea afecțiunilor pentru care sunt prescrise aceste medicamente tocmai asta impun, administrarea pe timp îndelungat, fiindcă este vorba despre probleme ce se remediază în ani (depresia, de exemplu) sau cu care trăim toată viața, odată ce au apărut (alergiile, hipertensiunea, incontinența).
Conform unuia dintre aceste studii, persoanele care iau benzodia-zepine între 3 și 6 luni prezintă un risc cu 32% mai mare de a face Alzheimer, în vreme ce după 6 luni de administrare, riscul crește la 84%.
Atragem atenția că medicamentele, în general, pot fi incriminate pentru declinul mental, odată cu înaintarea în vârstă. Explicația? Ficatul devine tot mai ineficient în metabolizarea lor, iar rinichilor le ia mai mult să le elimine din organism. Prin urmare, substanțele pe care le conțin stagnează mai mult timp în corpul nostru, se acumulează și, în loc să ne facă bine, ne fac mai mult rău. Cea mai vulnerabilă categorie este cea a vârstnicilor care au mai multe afecțiuni și, prin urmare, iau multe pastile zilnic.
În aceleași studii, am constatat că vaccinurile (antidifteric, antitenanos, împotriva poliomielitei și banalul vaccin antigripal) nu cresc riscul de demență.
Mai mult chiar, studiile au relevat că persoanele vaccinate prezintă un risc mai mic de a face Alzheimer la bătrânețe decât cele care nu s-au vaccinat niciodată împotriva niciunei boli.
Pe de altă parte, pierderile de memorie pot fi date și de alte afecțiuni. De exemplu, ele pot fi efectele secundare trecătoare ale unor deficiențe (cum este cea de vitamina B12) sau simptome ale altor afecțiuni (cum este hipotiroidismul). În aceste cazuri, problema e reversibilă", afirmă cercetătorii americani.
