Executarea silită a obligațiilor fiscale, doar după încuviințarea judecătorească!

Mai mulți parlamentari USR au inițiat un proiect de lege, potrivit căruia românii care nu își achită obligațiile fiscale să fie executați silit numai după ce autoritățile obțin o încuviințare judecătorească.

„În prezent, executarea silită a datoriilor fiscale nu necesită aprobarea unui judecător, motiv pentru care au existat cazuri în care Fiscul a sabotat cetățenii, în sensul că aceștia au fost pedepsiți pe nedrept, din pure greșeli administrative a întreprinzătorilor și contribuabililor onești.

Executările silite, și în special popririle înființate de ANAF, în mod strict administrativ și fără încuviințarea instanțelor, au condus în practică la abuzuri care au sabotat firmele românești. Chiar dacă popririle pot veni indiferent de mărimea firmei, ele le-au afectat în mod disproporționat pe cele mici, deoarece aceste firme pot face apel mai greu la avocați și la surse alternative de finanțare.

Poprirea conturilor conduce la incapacitatea persoanei de a-și folosi sumele existente în conturile bancare, iar acele sume ar putea fi folosite în vederea formulării unei contestații împotriva actelor administrative fiscale prin care s-a instituit poprirea. Astfel, românii sunt descurajați sau chiar împiedicați de a-și exercita dreptul de a contesta acte administrative fiscale.

În prezent, legislația românească prevede că pentru executarea silită este nevoie de încuviințarea instanțelor judecătorești tocmai pentru că riscă să fie afectat un drept fundamental al românilor, dreptul de proprietate privată.

Cu toate acestea, respectivele reguli nu sunt valabile în cazul organelor fiscale, care pot proceda la acțiuni de executare silită pe cale pur administrativă, fără a avea nevoie de încuviințarea instanțelor judecătorești. Astfel, este încălcat articolul 44 din Constituția României, care prevede dreptul de proprietate privată ca un drept fundamental al cetățenilor români.

Totodată, prin indisponibilizarea sumelor poprite, sunt afectate și alte drepturi și libertăți fundamentale cum ar fi dreptul la apărare, respectiv articolul 24 din Constituția României", se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

 

Lasă un comentariu