România – 100 - În America pentru Unirea Transilvaniei cu România (X) Unele aspecte privind emigrarea românilor din Transilvania în Statele Unite ale Americii la 1907 și 1911

În mod normal, de la gară până la „Superior Avenue" se făceau 20 de secunde, însă poliția a muncit din greu, o oră, până când a reușit să-i facă loc. Dar și pe „Superior Avenue" automobilul înainta foarte încet, deoarece era înghesuit de cordoanele cehilor, slovacilor și croaților care-l întâmpinau cu proteste. Contele, deși înțelegea foarte bine strigătele mulțimii, a recurs la un șiretlic: el răspunde înclinând din cap, ca și cum ar mulțumi, vrând a face pe americani să creadă că strigătele mulțimii nu aveau semnificație protestatară, ci chipurile ar fi fost expresii ale unei primiri călduroase. Numai că ploaia de afișe informa exact publicul american cine este Apponyi, care îi sunt „calitățile" și ce scop urmărește vizita sa în S.U.A. În fine, după ce cu greu au ajuns în hotel, contele a ieșit în balcon și a început să vorbească mulțimii. Aceasta, la un semnal dat, a început să se retragă, protestând și gesticulând amenințător, și în câteva minute contele a rămas singur în balcon, vorbind grupului de polițiști din spatele său, dar care nu înțelegeau nimic.

Acum a priceput limpede Apponyi că mulțimea din stradă era compusă din români, cehi, slovaci, sârbi, croați și dintr-un număr mare de socialiști maghiari.

A urmat apoi o cuvântare a lui Apponyi în cadrul foarte restrâns al unui club american și, ca ripostă, o nouă adunare masivă a naționalităților în uriașa sală „Grey's Armory", unde a vorbit printre alții, împotriva oprimării națiunilor nemaghiare din Ungaria și senatorul de pe atunci Myron T. Herrick care va deveni ministru al Statele Unite în Franța.

Cu toate că știa de-acum ce-l așteaptă în Chicago, Apponyi a mers totuși acolo.

Înainte de a vedea care a fost reacția „naționalităților" din Chicago și cum l-au întâmpinat pe Apponyi, menționăm și acțiunea românilor din Newark, Ohio. Românii din acest oraș, deși mulți dintre ei deveniseră cetățeni americani, deci nu i-ar mai fi interesat politica lui Apponyi, au ținut totuși să comunice opiniei publice americane, prin ziarul local The Newark American Tribune, și protestul lor împotriva lui Apponyi pe care îl zugrăveau ca pe unul ce i-a împiedicat să se dezvolte pe calea lor națională, răpindu-le limba din școli, încercând să îi maghiarizeze cu forța. Protestul publicat a fost semnat de un număr mare de persoane.

Ziarul Uniunii societăților românești, America a publicat și el mai multe proteste.

Contele Apponyi Albert a plecat dezamăgit și furios din Cleveland, exprimându-se în public că nu e adevărat ce s-a scris despre el, deoarece a mijlocit, de fapt, ca statul să susțină din banii săi sute și mii de școli slovace și românești (uitând însă să spună că prețul ce trebuia plătit pentru așa-zisa susținere, era maghiarizarea obligatorie). Drumul de la Cleveland la Chicago l-a făcut cu trenul, urmând ca la gară să fie așteptat de mii de persoane, români și slovaci, pregătiți să nu se lase mai prejos decât frații lor din Cleveland. Dar trenul a sosit cu 2 ore mai devreme decât fusese prevăzut, astfel că, a fost huiduit doar de cei ce au reușit să vină mai devreme la gară, marea masă nefiind încă adunată. Ziarele din Chicago scriau că dacă ar fi sosit când s-a anunțat, i-ar fi fost viața în primejdie.

(va urma)

Lasă un comentariu