AUREL HANCU, UN NUME ȘI-UN RENUME

Distribuie pe:

Urma trecerii fiecăruia dintre noi, pe huma lumescului, va rămâne mai mult sau mai puțin apăsată pe răbojul veșnicitului timp, așa după cum vrednicia faptelor ne-a călăuzit pe drumul vieții. Nimic nu vom duce cu noi în ceresc, nici bani, nici avere, nici bogății, nimic nu va rămâne în urma noastră în amintirea urmașilor, bun și durabil, decât faptele noastre cele mari, pe care le-am făcut pentru a-i ferici pe ei, pentru a le mângâia sufletul, pentru a-I înălța spiritual.

Cred că acesta trebuie să fie gândul călăuzitor al fiecăruia dintre noi, cât trăim aici pe huma pământului, spre a putea spune la sfârșit că ne-am făcut datoria și ne-am împlinit viața.

Mărturisesc că îl cunosc pe distinsul meu prieten, AUREL HANCU, de peste 40 de ani, îi cunosc evoluția, zbaterea, crezul, dorința sa ca în calitate de dascăl, de preot, de poet și prozator, să facă lucrurile cât mai bine cu putință, să îndrepte răul, să aducă pe calea cea bună păcătosul din noi, iar dacă Domnul i-a dat harul scrisului, să descopere, să îndrume, să cizeleze talentele răsărite în jurul său.

Știu că a înființat și condus Cenaclul literar ,,Elena din Ardeal", adunându-i în jurul său pe aproape toți poeții și prozatorii din zonă, fapt pentru care mulți dintre ei, care s-au împlinit de-acum, ar trebui să-i mulțumească, că a scris mult și cu folos despre concetățenii săi, despre evenimentele ce s-au petrecut în viața orașului Târnăveni și nu numai, cele două volume de PUBLICISTICĂ, de aproape 1.000 de pagini, lansate de curând, la Târnăveni, îi stau mărturie, că a produs și condus evenimente culturale, că a ridicat în fala lumii spre a fi cunoscuți oamenii mai deosebiți, într-un cuvânt, că a fost și este un om activ, implicat total în viața cetății, motive pentru care numele său va mai zăbovi încă mult în țandăra unui gând curat din mintea noastră, ca și pe răbojul nesfârșitului timp. O merită din plin pentru că a făcut multe și cu folos pentru semenii săi.

Cu referire la cele două volume de PUBLICISTICĂ, pe care Domnia sa le-a lansat, vreau să vă spun că ele cuprind un material extrem de bogat și variat: Evocări, Cronici, Studii, Interviuri, Eseuri, Scrisori, Exerciții spirituale, în care autorul își etalează talentul de narator, de eseist, de critic literar, de jurnalist, de cronicar al timpului său, toate la un loc constituindu-se în mărturii și informații extrem de valoroase pentru toți cei care or să vină în urma noastră. Fondul acesta de informații va fi aurul sufletului său care va rămâne peste timp ca neprețuită comoară a acestui loc. În cuprinsul acestor două volume vă regăsiți o bună parte din domniile voastre, lansându-vă cărțile, participând la un concurs, la un concert de colinde, la o zi importantă, la o comemorare etc.

Sunt, apoi, pagini memorabile despre oameni de seamă, poeți, scriitori, pictori, sculptori, pe care autorul i-a cunoscut în diverse împrejurări și cărora le face o reverență binevenită atunci când îi prezintă pe ei și opera lor. Urmează multe eseuri și exerciții spirituale, foarte inspirate, boabe de perlă sclipitoare prin exprimarea ideilor, limbaj elevat de fin cunoscător și trăitor al sentimentelor care l-au marcat.

Educația sa religioasă l-a făcut să înțeleagă altfel lumea decât noi, mai profund, mai cu înțeles, cu mai multă înțelepciune. De aici vin toate îndemnurile sale de a ne schimba, de-a ne lepăda de dulceața păcatelor, de a ne îndumnezei, prin îmbogățire spirituală, pentru că numai așa vom putea fi ce-am fost la începutul lumii, buni, smeriți, iertători, împăciuitori. Doar cu aceste calități morale vom putea schimba lumea de azi, care este atât de avară, de lașă, de trădătoare, de mincinoasă. Frumoase și de folos îndemnuri ale autorului, de care încă prea puțini semeni de-ai noștri țin seamă.

De unde vine harul, darul, talentul, priceperea prietenului nostru AUREL HANCU? Odată că, domnia sa este născut la țară, la o palmă de loc de Târnăveni, la Subpădure, despre care tocmai în anul 2018, al Centenarului Marii Uniri, a scris o Monografie de toată frumusețea, despre o străveche așezare rurală, păstrătoarea unei bogate zestre de înțelepciune, adunată din moși-strămoși, spre a adăpa cu apa ei vie sufletul răbdătorului și jertfitorului român. Aici a învățat bunacuviință, cinstea, omenia, bunătatea, iertarea, smerenia, toate cele care îi vor fi de folos și de atâta trebuință în viață.

Apoi, de la vestiții dascăli ai Târnăveniului, cei care au dat atâția elevi care au făcut cinste facultăților pe care le-au urmat. De la oamenii cu nume și renume, care au fost cândva, aici, fala chimiei românești, cei cu drag de neam și țară, care și-au împlinit viața în muncă, în cinste și în demnitate. Aurel Hancu a învățat de la toți și de la toate câte ceva, iar Bunul Dumnezeu l-a picurat cu harul versului și al cuvântului rostitor de frumos, pentru a-l risipi în noi, prin cuvântul său scris în pagina de carte.

Atunci când citim filă cu filă PUBLICISTICA Domniei sale, e ca și cum am merge ca o umbră în urma pașilor săi făcuți pe cărarea vieții și a istoriei, pentru că, Aurel Hancu, la fel ca fiecare dintre noi, este și el parte din istorie. Așa aflăm ce a gândit, ce a simțit participând la un anume eveniment, ce idee sclipitoare i-a mai venit, cum ne-a văzut el pe noi și pe alții mai importanți decât noi, imortalizându-ne astfel pentru veșnicie, în clipita nesfârșitului timp.Pentru asta, de-a lungul vieții și-a făcut numeroși preieteni, dar și dușmani, însă ce va rămâne după el vor fi toate cărțile ce-i vor umple de laudă numele.

Și pentru tot și toate câte Domnia sa le-a făcut, pentru această urbe, nu se putea să fie uitat, cumva, din rândurile CETĂȚENILOR DE ONOARE ai Târnăveniului. E un titltu onorant care îl responsabilizează și pe care îl poartă cu demnitate.

Știu că de-a lungul timpului, autorul a fost recompensat cu numeroase premii și distincții, primite din partea tuturor acelora care i-au apreciat talentul și opera. Așa că, acum, dragă autorule, acum, când ți-ai împlinit trăita viață în cinste și prețuire, dă-ne voie să mai adăugăm panopliei tale cu trofee și acel atât de simplu, dar atât de important cuvânt, MULȚUMIM, pentru câte ai făcut pentru noi, semenii tăi, pentru câte ai făcut cu scrisul tău pentru literatura română, unde vei avea cu siguranță un loc binemeritat, care să-ți răsplătească toată osteneala ta de până acum, pentru țara ta, pe care ai dorit-o mereu să fie puternică, unită și în fala lumii.

Să ne trăiești, așadar, întru mulți și fericiți ani de acum înainte! Peste tot ce-a fost până acum, lasă să-ți pice din tremurata-ți geană un bob de lacrimă fierbinte și pune-ți pe buze un surâs încrezător și plin de speranță pentru ziua care ce va să vină. Noi suntem și vom fi mereu alături de tine.

Lasă un comentariu