Pe fondul eșecului înregistrat de reprezentanții UDMR privind modificarea legii 215/2001 a administrației publice locale, prin inserarea unor amendamente în materia drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, astfel încât acestea să se plieze pe strategia pe termen lung de edificare „de jure" a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic în regiunile „Ținutul Secuiesc" și „Partium", exponenții maghiari s-au reorientat spre propunerea privind modificarea Codului Administrativ.
În decembrie 2017 a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă privind Codul administrativ al României (L132/2018), iar la începutul acestei luni, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului, ulterior, aceasta fiind transmisă spre dezbatere Camerei Deputaților.
Prin modificarea art. 94, alin. (1) și (2), respectiv art.195 alin (2) , (3), (4) se urmărește introducerea obligativității, acolo unde ponderea minorității depășește 20%, utilizării limbii minorității și în Instituția Prefectului și a tuturor serviciilor deconcentrate; utilizării formularelor bilingve, conținutul acestora urmând a fi stabilit de Departamentul pentru Relații Interetnice și Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, entități aflate sub controlul UDMR.
Mai mult, precum nu este recomandată adoptarea unor măsuri de forță pentru asigurarea învățării limbii oficiale (prin stabilirea unor sancțiuni sau alte măsuri punitive), nu este recomandabilă nici aplicarea de sancțiuni în cazul în care conformarea cu obligațiile vizând respectarea prevederilor legale în materie de folosire a limbilor minoritare nu este întru totul îndeplinită.
În aceeași cheie, trebuie interpretată eliminarea prevederilor privind atributul prefecților de a verifica măsurile întreprinse de primari și președintele de consiliu județean (art. 252, lit. c) și scoaterea din lista cuprinzând bunuri care aparțin domeniului public al statului a terenurilor și clădirilor în care își desfășoară activitatea instituția prefectului (punctul 32, din Anexa 3 ce cuprinde lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului).
Liderii politici pro-autonomiști ai maghiarimii au acționat, în mod constant, pentru înlăturarea din funcție a prefecților români din județele Covasna, Harghita și Mureș, respectiv înlocuirea acestora cu persoane obediente intereselor acestora, cu deosebire a celor de natură autonomistă. Principala nemulțumire la adresa prefecților români constă în faptul că, prin măsurile adoptate pentru asigurarea legalității deciziilor administrației publice locale, aceștia interferează cu edificarea identitară a „Ținutului Secuiesc", etapă subsumată instituirii autonomiei teritoriale pe criteriu etnic în zonă. Subsecvent, pentru a avea câștig de cauză, exponenții maghiari cu viziuni pro-autonomiste invocă sistematic pericolul apariției unor tensiuni interetnice și pretinsul caracter abuziv și antimaghiar al deciziilor reprezentanților Guvernului în plan local. O eventuală materializare a demersurilor privind retragerea unor prerogative ale reprezentanților Executivului în teritoriu este de natură a oferi un imbold exponenților maghiari pe linia nerespectării prevederilor legale în ceea ce privește afișarea simbolurilor naționale/secuiești. Și multe altele…
A fost eliminat articolul care prevede că interesul public național este prioritar față de interesul public local sub pretextul că ar „consacra statul centralizat" în detrimentul drepturilor și intereselor persoanelor sau grupurilor de persoane. În fapt, a fost înlocuit art.10 din vechiul cod administrativ („Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public; interesul public național este prioritar față de interesul public local") cu cel referitor la „Punerea în aplicare a programului de guvernare".
La propunerea UDMR, prefectul nu mai este „garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel local", ci este doar un simplu reprezentant al Guvernului pe plan local, potrivit art. 249 alin. 1 din Codul administrativ.
Este eliminat avizul de legalitate al secretarului UAT pentru dezbaterea proiectelor consiliilor locale. Potrivit formei adoptate la Senat, la propunerea UDMR a fost eliminat avizul de legalitate al secretarului unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, necesar în prezent pentru fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a ședinței consiliului local, supus dezbaterii. Avizul de legalitate al secretarului UAT era un prim filtru care viza legalitatea unor hotărâri emise de consiliile locale și județene. Secretarii UAT sunt absolvenți de drept, iar UDMR elimină astfel situațiile în care secretarul UAT este un om de bună credință care s-ar putea opune unei ilegalități inițiate de un consiliu local sau județean controlat de UDMR sau un etnic român care apără Constituția României și legile în vigoare, în dauna unor ilegalități inițiate de UDMR.
În privința utilizării limbii maghiare în administrația publică, proiectul Codului administrativ adoptat la Senat, oficializează limba maghiară în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. Deși fac parte din administrația publică centrală a statului, prefecturile și deconcentratele vor fi obligate să permită utilizarea limbii maghiare.
În prezent, cetățenii aparținând minorităților naționale pot utiliza limba maternă doar în raportul cu autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean. Noutatea adusă de prezenta modificare legislativă vine din adoptarea art. 94 care prevede faptul că „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte".
Astfel, prefecturile și serviciile publice deconcentrate vor fi obligate acum să asigure cetățenilor aparținând unei minorități naționale dreptul de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale. Practic, în condițiile prezentului proiect adoptat de Senat, limba oficială de stat va fi dublată la nivelul administrației publice centrale a statului de alte limbi, în speță limba maghiară, care va avea „de jure" același statut cu limba oficială de stat. De vreme ce limba maghiară va putea fi utilizată în instituțiile administrației publice centrale, e doar o chestiune de timp până când limba maghiară va putea fi utilizată în ministere, agenții etc. ca limbă oficială de stat.
Mai mult decât atât, tot la propunerea UDMR se elimină pragul procentului de 20% a ponderii minorității pentru utilizarea limbii maghiare în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. La art. 94 alin. 2, forma adoptată la Senat, prevede faptul că „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin(1)". Practic, spre exemplu, dacă un prefect sau un șef de serviciu deconcentrat UDMR este numit într-un județ unde sunt 5% etnici maghiari, el poate decide să permită utilizarea limbii maghiare în instituție chiar dacă pragul de 20% nu este atins. UDMR a mai încercat să obțină legiferarea acestei prevederi și anul trecut când a încercat să modifice Legea 215/2001 a administrației publice locale.
La propunerea UDMR, Codul administrativ adoptat de Senat cu votul senatorilor PSD și ALDE va introduce, pentru prima dată în România, obligativitatea ca instituțiile publice să aibă formulare în limba maghiară. Astfel, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul administrativ „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective" iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul administrativ „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alineatul (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă".
Utilizarea limbii maghiare în spațiul public devine obligatorie pentru prefecturi și serviciile publice deconcentrate care sunt acum obligate, potrivit art. 195 alin. 6 să asigure „inscripționarea denumirii, localităților, a străzilor, a piețelor si a parcurilor, a denumirii instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba minorității naționale respective, în condițiile prevăzute la alin. (2)".
Dacă va fi adoptată și la Camera Deputaților, în prezenta formă, modificarea legislativă va constitui baza legală a oficializării limbii maghiare în România, de vreme ce limba maghiară va avea același statut cu limba oficială de stat, limba română, în interiorul aparatului administrativ central al statului român.
