7 CAUZE ALE OBOSELII CRONICE

Distribuie pe:

Oboseala cronică poate fi urmarea suprasolicitării și stresului prelungit, dar și a unor boli grave, mai ușor sau mai greu de identificat.

Ne-am obișnuit să dăm vina pe anotimp pentru starea noastră de slăbiciune. Însă, dincolo de astenia de primăvară sau de toamnă, există oboseala „all-season", lipsa cronică de energie în spatele căreia se pot ascunde boli grave. Pentru a descoperi cauza oboselii, trebuie investigată funcționarea organismului din aproape-n aproape prin teste, de la cele uzuale până la cele mai sofisticate.

1. Bolile endocrine

Hipotiroidismul este una dintre afecțiunile endocrine asociate frecvent cu senzația de oboseală, cu o anumită lentoare și cu intoleranța la frig, din cauza sintezei insuficiente de hormoni tiroidieni. Și tulburările axului hipotalamo-hipofizar, care dirijează de la nivelul creierului funcționarea organismului, pot sta la originea oboselii.

2. Fibromialgia și apneea de somn

O boală puțin înțeleasă, clasificată fie ca afecțiune musculoscheletală, fie ca tulburare neurologică, fibromialgia provoacă scăderea pragului de sensibilitate la durere și tulburări de somn. Din aceste două motive, cel afectat se trezește cu dureri musculare și cu senzație de epuizare. Oboseala cronică poate fi și urmarea apneei de somn, tulburare nocturnă ce provoacă întreruperea respirației în timp ce dormim. Diagnosticul se pune dacă respirația se oprește timp de cel puțin cinci secunde, de minimum cinci ori pe oră. Cantitatea insuficientă de oxigen care ajunge la creier scade calitatea somnului și, deci, capacitatea organismului de a se reface.

3. Infecțiile și inflamațiile

Atunci când suntem răciți, organismul își mobilizează resursele pentru a lupta contra intrușilor, efort care îl obosește, însă răcelile sunt afecțiuni acute, iar odată cu vindecarea lor, nivelul energiei ne revine la normal. Altfel stau lucrurile cu bolile inflamatorii cronice, de tipul artritelor, mai ales dacă sunt incorect tratate. Durerile articulare și lipsa de mobilitate pe care o generează au impact asupra întregului organism. Oboseala cronică poate fi și manifestarea bolilor infecțioase, precum hepatita, TBC-ul sau chiar infecțiile din sfera ginecologică. Acestea pot acționa în tăcere, fiind responsabile de starea de oboseală permanentă.

4. Anemia

Rezultatele analizelor de sânge ne pot oferi de multe ori răspunsul la întrebarea „De ce mă simt atât de obosit?". Anemia, adică scăderea concentrației de hemoglobină în celulele roșii sangvine, se manifestă întotdeauna prin oboseală, pentru motivul cât se poate de logic că nu există suficienți „cărăuși" care să ducă oxigenul la țesuturi. Există și situațiile grave de anemie aplastică (în care măduva roșie nu mai sintetizează niciun tip de celule) sau de cancere ale sângelui, care se manifestă prin oboseală cronică.

5. Alergiile

De multe ori, la originea oboselii cronice stau alergiile sau intoleranțele alimentare, însoțite sau nu de urticarie. Unii medici consideră chiar că modul în care mâncăm se face vinovat de apariția fibromialgiei. De asemenea, rinita alergică, manifestată prin congestie nazală și prin strănuturi repetate, poate duce la oboseală cronică. Oboseala poate fi atenuată prin depistarea și prin evitarea alergenilor, dar și prin tratamentul simptomatic, cu antialergice.

6. Bolile cronice

Numeroase boli cronice se însoțesc de oboseală persistentă. Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) provoacă oboseală la eforturi tot mai mici, din cauza îngustării bronhiilor. Insuficiența cardiacă epuizează organismul pentru că inima bolnavă nu trimite suficient sânge în corp și, în plus, sângele restant „obosește" vasele pulmonare. O altă afecțiune care consumă din resursele organismului este cancerul.

7. Depresia și anxietatea

Stresul este tot mai prezent în viața noastră și rolul său în apariția oboselii cronice nu trebuie neglijat. Pentru unele persoane însă, problema psihică poate fi mai gravă. Astfel, starea de oboseală prelungită poate fi primul semn care anunță o depresie, mai ales dacă se însoțește de tristețe, pierderea interesului și/sau plăcerii pentru anumite activități și de scăderea atenției, memoriei și puterii de concentrare. Pentru a o deosebi de lipsa de chef și pentru a lua măsurile potrivite, este nevoie de o discuție cu un medic psihiatru.

 

Lasă un comentariu