Povara bolii atribuibilă alcoolului
Deși este larg acceptat faptul că dozele mici de alcool ar avea un efect benefic asupra sistemului cardiovascular, nivelul acestor doze nu este stabilit cu exactitate. În general, o reducere a riscului cardiovascular a fost observată pentru doze zilnice în jur de 10 grame de alcool pur (o doză de băutură), în timp ce cantitățile ce depășesc 20 grame de alcool (două doze de băutură) se asociază cu creșterea riscului coronarian și scăderea efectului cardioprotector.
În fiecare an, peste 3 milioane de decese sunt asociate consumului de alcool, reprezentând mai mult de trei sferturi din mortalitatea regiunii europene supravegheate de OMS.
Consumul dăunător de alcool este răspunzător anual de 17.000 de morți în accidente de trafic, 27.000 de morți accidentale (accidente domestice sau profesionale, căderi, înec), 2.000 de omucideri (patru din zece crime), 10.000 de sinucideri (una din șase cazuri), 45.000 de decese prin ciroză hepatică, 50.000 de decese prin cancer (din care 11.000 datorate cancerelor de sân la femei), 200.000 de morți legate de boala depresivă și alte 17.000 datorate altor tulburări mentale.
Numeroase consecințe dramatice ale consumului de alcool afectează direct sau indirect alte persoane: 60.000 de nou-născuți cu greutate mică la naștere, 16% din cauzele de abuz și neglijare a minorului, între 5 și 9 milioane de copii care trăiesc în familii aflate la risc datorită consumului de alcool, 10.000 de adulți decedați în accidente de trafic (alții decât persoana care a consumat alcool). Deși bărbații consumă alcool mai frecvent și în cantități mai mari, impactul consecințelor medico-sociale, în termeni de morbiditate și mortalitate, sunt semnificativ mai înalte în rândul populației feminine.
17.000 de români mor, anual, din cauza alcoolului
În țara noastră, datele cu privire la povara bolii atribuibilă alcoolului sunt inconsecvente și adesea contradictorii din cauza lipsei studiilor sistematice și a diferenței între metodologiile de cercetare. Conform OMS (2014), peste 15.000 de decese se datorează, anual, consecințelor medicale ale consumului de alcool. Prevalența tulburărilor induse de alcool în rândul populației de 15 ani și peste este semnificativ sub media UE, ceea ce ridică problema subdiagnosticării sau a subraportării. În România, prevalența bolilor legate de alcool este de 2,4%, iar ponderea alcoolismului este de 1,3% versus 7,5%, respectiv 4% la nivelul UE.
Conform Ministerului Sănătății (2011), valorile la nivel național sunt superioare celor comunicate în studiile internaționale. „În România, mor anual peste 17.000 de oameni din cauza consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceștia mor în perioada activă a vieții lor (între 20 și 64 de ani) [...] Mortalitatea la vârsta adultă [...] atribuibilă consumului de alcool în România este de trei ori mai mare la bărbați, respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu UE [...]".
România înregistrează cea mai înaltă rată standardizată a mortalității atribuibile alcoolului din UE în rândul femeilor și locul 4 la bărbați. Peste 14% din anii potențiali de viață în rândul populației feminine și 25,4% la bărbați sunt pierduți prin decese legate de alcool (…), în condițiile în care România înregistrează una dintre cele mai reduse speranțe de viață din UE și ocupă locul 2 (după Lituania) din punct de vedere al victimelor agresiunilor fizice legate de consumul de alcool.
Cât (ne) „costă" alcoolul
Costurile sociale ale alcoolului produc o împovărare socială în creștere. În anul 2003, costurile sociale măsurabile ale alcoolului au fost estimate la 125 miliarde de euro, din care 17 miliarde reprezintă costurile îngrijirilor de sănătate și 5 miliarde - costul tratamentului și prevenției dependenței de alcool. În anul 2010, costurile sociale ale alcoolului au fost estimate la 155,8 miliarde de euro, cuantumul major fiind datorat deceselor premature (45,2 miliarde), îngrijirilor de sănătate (21,4 miliarde), șomajului etc. La acestea se adaugă sumele datorate acțiunilor în justiție (33 miliarde).
Dincolo de costul imposibil de cuantificat al suferinței psihologice a membrilor familiei, costurile intangibile datorate durerii, suferinței și morții ca urmare a problemelor medicale sociale și legale (traumatisme fizice, omucideri) atribuibile alcoolului au fost estimate la 270 miliarde de euro, din care 68 de miliarde au fost suportate de familiile alcoolicilor.
În anul 2012, în România, au fost externate aproape 70.000 de cazuri cu patologie asociată consumului de alcool, totalizând 572.549 zile de spitalizare, cu un cost mediu de 1.537,6 RON/caz (superior mediei naționale a tarifului pe caz) și un cost total al asistenței de sănătate de rambursat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate echivalent a 25 de milioane de euro. La această sumă, reprezentând exclusiv costurile îngrijirilor de sănătate pe durata spitalizării, se adaugă costuri suplimentare (datorate asistenței primare și ambulatorii, asistenței de urgență, concediilor medicale, precum și cele induse de accidente rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool.
sursa - www.aspms.ro
