În 30 iunie 2018 a avut loc, la Rădăuți, un eveniment special dedicat Bucovinei, care s-a petrecut în cadrul Bibliotecii orașului. Întâlnirea dintre Societatea „Mihai Eminescu" din Cernăuți, fondată în 1862, apoi interzisă și reînființată, în 1989, de domnul DUMITRU COVALCIUC, și Societatea pentru Cultură și Literatura Română, înființată în 1990, și condusă de domnul inginer MIRCEA IRIMESCU. De atunci, întâlnirile anuale dintre cele două Societăți românești au loc în Bucovina, la Rădăuți.
Ședința a fost deschisă de actuala președintă a Societății, doamna prof. CARMEN ANDRONACHE. În prezidiu, alături de dânsa se aflau vicepreședintele Societății, domnul PETRU BEJENARU, secretarul general GHEORGHE DOLINSKI, domnul VASILE BÎCU din Cernăuți, doamna prof. ELENA BOSTAN, doamna prof. RODICA PUIA, eleva NAOMI BACIU.
Pentru început, domnul primar al orașului Rădăuți, NISTOR TĂTAR, prezintă o alocuțiune legată de centenar. Domnul TOPA DUMITRU are două propuneri interesante legate de înfrățirea orașului Rădăuți cu orașul italian Asissi, de asemenea, înființarea unui muzeu de artă la Rădăuți. Domnul BURCIU IOAN prezintă siuația financiară a societății pentru cultură și literatură, menționând că pentru proiectul apariției revistei „MESAGERUL BUCOVINEAN", ce se editează la Cernăuți, există un fond minim. Pentru anul 2018, au fost alocate fonduri suficiente, dar revista nu a apărut încă. Proiectele de viitor în legătură cu Anul Centenar se vor desfășura conform materialului programator prin conferințe, întâlniri, simpozioane etc., între societatea „Mihai Eminescu" din Cernăuți și Societatea pentru Cultură și Literatură din Rădăuți. Domnul VASILE BÎCU din Cernăuți, membru al Societății „M. Eminescu", atrage atenția asupra pericolului care există în Ucraina, de a dispărea școala românească. Societatea a pus semnătură pentru toate proiectele făcute în țară și trimise în UE, pentru a se cunoaște situația românilor din diaspora. Domnul EUGEN PĂTRAȘ (jurist), director al Centrului Cultural Român din nordul Bucovinei, a dat un comunicat de presă, în data de 13 iunie a.c., legat de atacul serviciilor de securitate din Cernăuți, care au venit cu mandat de percheziție împotriva Societății „M. Eminescu", vandalizând sediul acestuia. În data de 11.06.2018, un grup de 14 securiști au năvălit în incinta societății, confiscând cele două panouri dedicate Societății, 400 de cărți românești și harta României cu frontierele vechi, din 1940. Acțiunea lor de percheziție a durat până seara târziu. Din partea societății române a fost depusă o plângere la Procuratura Regională, cerând restituirea obiectelor confiscate abuziv. A fost încălcat cu samavolnicie art. 28 din Constituția Ucrainei, referitor la libertatea minorităților. Marele conflict între țara adoptivă și minoritatea românească se regăsește în drepturile românilor la limba maternă și a școlilor cu predare în limba maternă, a căror situație este periclitată. În 1945, se aflau 114 școli în limba română, în 1991, au rămas 92 de școli, iar acum sunt doar 61 de școli. Recent, a apărut o nouă legislație în Ucraina, în care se cere diminuarea școlilor românești cu 20% pentru cursul primar, cu 40% cel gimnazial și cu 60% pentru cel liceal. După o întâlnire a părților la Ministerul Învățământului din Ucraina, s-a depus o acțiune penală care este în desfășurare. Modul în care a fost atacat Centrul Cultural Român este inadmisibil. Sperăm în finalizarea corectă a acestui litigiu, pentru a duce la bun sfârșit toate proiectele. De aceea, mai mult ca oricând, avem nevoie de sprijin și solidaritate din partea tuturor județelor din țară, în special din Suceava.
Intervenția doamnei directoare CARMEN ANDRONACHE a fost mobilizatoare: un grup de români curajoși fac față unor situații dificile, cu o atitudine de mare demnitate. Nu putem aresta istoria și nu putem anula trecutul! Dacă Ucraina dorește intrarea în UE, cum poate proceda astfel cu minoritatea română, care se află de veacuri pe acel pământ?
Dl. secretar general al societății din Rădăuți, prof. GHEORGHE DOLINSKI, împarte proiecte pentru toate filialele din țară, proiecte care includ și un calendar centenar. Membrii filialelor din țară vor expune pe rând participarea lor la aceste proiecte comune. În cadrul filialei București, domnul EUGEN PĂTRAȘ felicită conducerea Societății pentru Cultură și Literatură din Bucovina, aducând în discuție lipsa sediilor pentru arhivarea materialelor. Revista din Cernăuți „Mesagerul Bucovinean" face sacrificii mari pentru apariția ei și pentru românii din diaspora.
De la filiala Tg.-Mureș, doamna prof. RODICA PUIA (născută în Bucovina), decana de vârstă a conducerii filialelor și o înfocată apărătoare a drepturilor românilor din nordul Bucovinei, transmite un mesaj plin de emoție și trăire sufletească. Propune un moment de reculegere după dispariția „apostolului Bucovinei", dl. DUMITRU COVALCIUC, care, în 28 nov. 2017, și-a prezentat, la Tg.-Mureș, ultimul volum, al 27-lea din almanahul „ȚARA FAGILOR". La puțin timp după această dată, inima lui a încetat să mai bată, aici, în țară, la Iași, având convingerea că plecarea lui în acel înalt nu a fost întâmplătoare. Românii din Bucovina sunt niște supraviețuitori, având dovada istorică a dreptului de a fi și dincolo de hotare și dorința de a trăi în armonie. Propune diferite înfrățiri între sate și orașe, între școli și filiale, cu acțiuni mai dese. Menționează că la Tg.-Mureș, în cinstea venirii domnului COVALCIUC (28 nov. 2017), a avut loc un manifest din inițiativa domnului MARIUS MOLDOVAN, prin „Dacii Liberi" prezenți, care au realizat un tablou viu cuprins din trei cuvinte: CERNĂUȚI - BUCOVINA - ROMÂNIA MARE, în fața statuii lui Avram Iancu. Președintele asociației „Dacii Liberi" din Tg.-Mureș și Cluj-Napoca, dl. DRAGOȘ BURGHELEA, a transmis un mesaj de solidaritate față de românii din nordul Bucovinei. Primul lucru semnalat cu indignare a fost legat de percheziția CCR din Cernăuți, din 11.06.2018, care a reprezentat un mare șoc pentru românii din ambele țări, fiind un gest samavolnic de intimidare din partea autorităților, neavând nicio legătură cu respectarea drepturilor minorităților. Transmite un apel de mobilizare a românilor din țară în relația cu cei din nordul Bucovinei. Anul Centenar să concretizeze vorbele în fapte, transmițând un puternic sentiment de compasiune pentru cei care au suportat aceste rigori și solidaritate cu întreaga comunitate din nordul Bucovinei.
Doamna prof. ELENA BOSTAN, din filiala Bacău, se leagă de problema limbii române. S-au trimis mesaje pentru drepturile minorităților în toată Europa. Majoritatea parohiilor din județ au ținut slujbe de rugăciune pentru apărarea limbii române. Preoții reprezintă o mare forță spirituală care pot face foarte mult pentru unitatea românilor. Filiala din Bacău este foarte activă, având peste un sfert din totalitatea materialelor prezentate la acest congres.
Filiala Brașov, reprezentată de dl. POPESCU ION, se referă la cererea de înfrățire a unui liceu din Brașov cu unul din Cernăuți, fapt interzis de statul ucrainian. Menționează că între 1994-1995 au existat în țară multe tabere de elevi din Cernăuți, care apoi au fost suspendate.
De la filiala Vatra Dornei, familia ABOTNĂRIȚEI ne amintește de domnul DUMITRU COVALCIUC, considerat portdrapelul românilor din nordul Ucrainei, însă, datorită patriotismului său și activității sale multilaterale, a deranjat pe mulți.
Redactorul revistei „Mesager Bucovinean", dl. ȘTEFAN HOSTIUC, a propus un proiect transfrontalier între CCR din Cernăuți cu societățile din România, cu scopul de a-i apropia pe oameni și de a cunoaște cât mai veridic evenimentele istorice ale trecutului și prezentului. De asemenea, pentru a contribui la o integrare a Bucovinei într-o uniune europeană, revista poate fi garantul apropierii celor două părți separate de țară.
Filiala Iași, reprezentată de dl. CHEȚAN NICOLAE, mulțumește conducerii filialei din Rădăuți pentru vizita făcută la Iași și oferă câteva cărți de autori prezenți (PREPELIȚĂ MIHAI) celor din sală.
Doamna învățătoare MOSCALIUC VERONICA, din Rădăuți, precizează că Asociația Învățătorilor care a împlinit 110 ani de la înființarea sa, este sora mai mică a societății culturale române. Între 4-7 iulie a.c., la Cernăuți se va sărbători Ziua Învățătorilor, la care vor participa delegați din mai multe țări din Europa.
Președinta Consiliului elevilor din Rădăuți, NAOMI BACIU, în prelegerea sa extrem de motivată, își pune întrebarea de ce sunt atât de puțini tineri implicați în aceste acțiuni. Libertatea a devenit o povară pentru tineretul de azi care este răvășit, deoarece ierarhia valorilor a fost răsturnată. Bucovina are nevoie de noi!
La începutul momentului literar cultural artistic este invitat dl. prof EMIL IANUȘ, autor al multor volume de poezie și proză, din care remarc două volume de sonete: „Răsăritele sonete" și „Carantina cu sonete". De asemenea, este cunoscut ca un epigramist de renume, premiat la mai multe festivaluri de umor. Este poetul universului satului românesc și un mare iubitor de sculptură, pe care o practică cu îndemânare. Recită poezia lui Eminescu, „Doina", și dedică marelui poet poezia „Lui Eminescu".
Dl. doctor ADRIAN POPESCU este invitat să recite din propriile creații: „Noi în oglindă" - poezie dedicată neamului românesc.
În continuare, programul artistic dedicat acestui eveniment este desfășurat prin prezența unui grup de 7 bărbați, păstrători ai tradiției din Marginea, lângă Rădăuți. Aceștia și-au făcut apariția îmbrăcați în costume populare specifice locului, mantale lungi din abba purtând cocarde, cămeși albe lungi cu centuri de piele, căciuli, ițari și cizme înalte de piele. Grupul din Marginea a impresionat auditoriul prin cântecele vocale în care versurile patriotice au fost inventate de ei. Un grup de copii elevi din Dornești, „Binevestitorii misionari", au prezentat un program dedicate Centenarului prin „Hora veșnică a unirii", îmbrăcați în costume naționale. Coordonatori, doamna prof. GENOVEVA FILIP și preot TIBERIU FEDOREANU.
Apariția impresionantă a cantautorului HRINCESCU MIHAI, însoțit de cobza sa, ne-a prezentat cântecele patriotice „România Mare" și „Bucovina nu uita", însoțit apoi de dl. IONUȚ BULIGA, cu chitara, prezentându-ne mai multe cântece patriotice (Cântă cucul în Bucovina, Măi, Staline, nu uita/ Bucovina nu-i a ta). Într-o atmosferă euforică de veselie și bună dispoziție s-a încheiat acest congres al românilor din cele două Bucovine.
