Manuscrisul de jad - În rama unei icoane

Distribuie pe:

Vorbim la Centenarul Marii Uniri, pe de-o parte, de adevăratele cărți ale sublimului eveniment, iar pe de altă parte, de cărți apărute sub același generic, dar care mimează doar subiectul. Pe acestea din urmă nu le vom cuprinde în comentariu; eventual când își vor corecta măcar greșelile de ortografie, dacă nu pe cele de conținut ideatic.

O adevărată carte a Marii Uniri este cea a regretatului istoric Traian Bosoancă, Mureșenii și Marea Unire, apărută în anul 2000, în colecția Biblioteca de istorie a Editurii „Ardealul" din Târgu-Mureș. O carte ce se cere reeditată, cu prioritate.

Sunt inscripționate în cele aproape 300 de pagini, precum în piatra unui monument, 102 nume. Citirea fiecăruia e moment de reculegere. Poate că o foaie volantă cu cele 102 nume ar trebui răspândită printre mureșeni, fiind numele celor 102 delegați aleși în cercuri electorale sau aleși de instituții, asociații, reuniuni culturale din localități aparținând fostelor comitate Mureș-Turda, Târnava Mică, Târnava Mare, Turda-Arieș, Cluj-Cojocna. Sunt consemnate date ale adunărilor din cercurile electorale Târgu-Mureș, Reghin, Sărmașu, Acățari, Miercurea Niraj, Bălăușeri, Sighișoara, Târnăveni, Luduș, Gornești, dar și din cercurile comitatului Odorheiu Secuiesc, privind alegerea delegaților pentru Marea Adunare de la Alba Iulia, reprezentând protopopiatele ortodoxe și greco-catolice din Târgu-Mureș, Reghin, Sighișoara, Luduș, Târnăveni, Iernut, Pogăceaua, Band, reuniuni ale învățătorilor sau ale femeilor, societăți ale meseriașilor, Garda Națională Română, avocați, țărani, funcționari, comercianți.

Cartea istoricului Traian Bosoancă le prezintă acestora biografiile sub forma fișelor de dicționar, consemnând date semnificative din viața și activitatea lor, cu amănunțite trimiteri bibliografice, obligându-ne ca atunci când vorbim despre delegații la Marea Unire să nu le rostim doar numele, ci să-i cunoaștem așa cum sunt înscriși în analele istoriei, culturii și spiritualității noastre. Bunăoară, la adunarea cercului electoral Târnăveni din 26 noiembrie 1918, avocatul, universitarul și omul politic dr. Romul Boilă a fost ales delegat titular pentru a participa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și, mai departe, când Marele Sfat Național alege Consiliul Dirigent pentru conducerea treburilor interne ale Transilvaniei, din acest consiliu, aprobat prin decret regal, face parte și dr. Romul Boilă. Prin această secvență-generic se deschide evantaiul datelor biobibliografice. Dr. Romul Boilă, absolvent al studiilor de drept urmate la Budapesta, cu doctorat în științe juridice și politice, activează la cancelaria lui Iuliu Maniu din Blaj, întreprinde călătorii de studii la Berlin și Paris, publică manuale de drept politic și administrativ, este inițiatorul unei bănci românești la Târnăveni, „Vulturul", este printre inițiatorii Adunării populare de la Bahnea, din 1907, la care se dezbate problema votului universal, libertatea presei, proiectele de lege referitoare la școlile confesionale, afirmându-se: „Ne dor necazurile bunului nostru popor (...) lupta noastră e dreaptă și o urmăm fără șovăire". Este membru în conducerea Partidului Național Român, președinte al Despărțământului Târnăveni al Astrei și cel care pune bazele publicației „Românul târnăvean". La izbucnirea primei conflagrații mondiale, este trimis pe frontul din Galiția și Italia, unde îl surprinde dezmembrarea Austro-Ungarei. Revenind la Târnăveni, se implică direct în evenimentele pregătitoare Marii Uniri, în comitatul Târnava Mică.

În aceleași date monografice apar: Ștefan Rusu, protopopul ortodox din Târgu-Mureș, medicul Titu Rusu, profesorul Ioan David Roman, economistul Alexandru Pop, învățătorul Ioan Borșianu, preotul greco-catolic Nicolae Grigore Deac, primarul Ioan Harșia, prefectul Gh. Victor Maior, poetul și traducătorul Vasile B. Muntenescu ș.a.m.d., rememorând vieți și conștiințe din locuri mureșene ca Nazna, Filpișul Mare, Tăureni, Milășel, Sărmașu, Cașva, prinse, parcă, în rama unei icoane.

În imagine: Valentin Marica vorbind la Radio România Târgu-Mureș despre jertfele Transilvaniei.

 

Lasă un comentariu