La mâna străinilor

Recent, s-a modificat Legea privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Pentru fermierii care își unesc forțele pentru atingerea unui scop comun, se reglementează, astfel, cadrul juridic al înființării și desfășurării activității societăților agricole. Mentalitatea, însă, a rămas aceeași, fiind mai greu de schimbat printr-un act normativ. Unii, deși aparținând unei forme asociative și bucurând-se de anumite oportunități, se lasă amăgiți de promisiuni deșarte și cedează în fața unor avantaje de moment, care, pe termen lung, devin total neprofitabile. Odată deveniți șantajabili, arătând, prin acțiunile lor, că sunt de vânzare, mai rămâne de negociat doar prețul. E flatat când un director al unei importante companii naționale sau multinaționale (un excelent specialist în arta negocierii, dar și a manipulării), spre exemplu, îi acordă atenție, oferindu-i, în schimbul trădării, diverse avantaje materiale, pe care fermierul le va plăti scump ulterior.

De tratament preferențial se bucură atât liderul, cât și următorii situați în ierarhie. Fiecare dintre cei cumpărați se simt ulterior oarecum obligați să împărtășească și celorlalți ideile ce i-au fost inoculate de reprezentanții multinaționalei, devenind o... mândrie câștigarea cât mai multor adepți, fiind considerată o dovadă a puterii și influenței de care se bucură. Cei mulți, care au avut încredere în forța unei forme asociative și în conducătorul ales, au fost astfel vânduți chiar de cei care ar trebui să le apere interesele. A fost cumpărat însuși conducătorul, cel care ar fi trebuit să îndrume turma și căruia i-a fost acordat votul de încredere. Și-a păstrat privilegiile și și-a asigurat încă un mandat (pe lângă multe altele ce le are la activ), bucurându-se de continuitate în funcție, fără a asigura însă și stabilitatea. O dată ce a trădat, va fi (direct sau indirect) la mâna străinului, care va aștepta din partea sa tot mai multe concesii.

Principiul ,,Divide et impera" (,,Dezbină și stăpânește") a fost încă o dată aplicat cu succes, dovedindu-și eficacitatea. Au fost sprijiniți cei dispuși să colaboreze și au obținut avantaje personale, în defavoarea unora colective, care i-ar fi asigurat nu doar verticalitatea, ci și stabilitate, o mai mare putere. În fața reprezentantului companiei a fost doar un pion, fiind folosit pentru a servi interesele. Din păcate, atunci când își va da seama va fi prea târziu, iar șansele de remediere a situației vor fi minime. A renunțat la valori, principii, conștiință și s-a vândut (pe sine, dar și pe cei pe care avea datoria morală să-i reprezinte și să-i susțină) asemeni lui Iuda, pe arginți.

Așa ajungem, treptat, să vindem străinilor fabricile (cumpărate pentru a fi închise și valorificate la fier vechi), terenurile agricole și să importăm produse de bază, devenind piață de desfacere pentru țările așa-zis dezvoltate. Vina o poartă fiecare dintre noi în parte, atât cei implicați, cât și cei care au stat/stau pe margine, poate prea obosiți pentru a interveni sau prea dezamăgiți de mersul lucrurilor, considerând că nu se mai poate face nimic. Vor lăsa, astfel, moștenire urmașilor o ,,colonie", în care aceștia se vor putea… „bucura" în voie de avantajele materiale câștigate de părinți, ca preț al trădării. Concesii după concesii. Vor fi la mâna străinilor, fiind obligați să continue politica primită moștenire, strategia păguboasă, inconștientă.

Săraca țară bogată!

Lasă un comentariu