Președintele UDMR, Kelemen Hunor, apreciază că adoptarea de către Parlament a noului Cod administrativ este un pas important în direcția aplicării în România a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.
Deși „există o reglementare bună referitoare la ratificare", Carta nu se aplică în litera și spiritul ei, or, în Codul recent adoptat, există acum o prevedere care obligă administrațiile locale și pe angajații acestora să respecte tratatele și acordurile internaționale ratificate de România, ceea ce va constitui o bază de referință în cazul litigiilor; astfel, comunitatea maghiară va putea invoca și prevederile Cartei în privința folosirii limbii materne, a detaliat liderul UDMR, citat de MTI.
Potrivit lui Kelemen Hunor, Codul preia și completează prevederile în materie ale Legii administrației publice locale, care obligă autoritățile să amplaseze inscripții bilingve și să asigure posibilitatea folosirii limbii materne în administrație în localitățile unde ponderea unei minorități naționale atinge măcar 20%. Deși pragul rămâne același, noile reglementări extind posibilitățile folosirii limbii materne în administrație: „Nu ne-am legat de prag, fiindcă ceea ce nu a funcționat în 2017, nu are de ce să funcționeze în 2018 și nu am dorit să generăm o nouă isterie antimaghiară cu această propunere, prin urmare am spus că extindem posibilitățile" - a explicat președintele Uniunii, referindu-se, în context, la faptul că, în timpul crizei guvernamentale din iunie anul trecut, a primit din partea majorității parlamentare social-liberale promisiunea de a coborî pragul exercitării drepturilor lingvistice măcar la 15%, dacă nu la 10%, dar această promisiune a fost retrasă, ulterior, în condițiile în care opoziția de centru - dreapta a exacerbat sentimentele naționaliste.
Pe de altă parte, a arătat Kelemen, Codul garantează și drepturile dobândite, încât se nu va putea retrage dreptul la folosirea limbii materne într-o localitate în care ponderea populației minoritare a scăzut sub 20% și o dispoziție administrativă sau judecătorească definitivă a reglementat deja aceste drepturi pe baza datelor unui recensământ anterior.
Președintele Uniunii a adăugat că, tot la propunerea formațiunii pe care o reprezintă, în lege a fost introdusă prevederea conform căreia consiliile locale pot lua decizii privind folosirea limbii materne și în cazurile în care ponderea populației minoritare nu atinge 20%.
„Printr-o interpretare totalmente stupidă, o instanță a decis că dacă legea nu prevede ceva, atunci interzice acel ceva, deși în interpretarea pozitivă a dreptului acest lucru este tocmai invers: adică ceea ce nu este interzis de lege, este permis. Ei bine, acum am introdus în lege că în aceste cazuri și folosirea limbii materne devine bineînțeles posibilă" - a explicat Kelemen, referindu-se la procesul în urma căruia a trebuit să fie îndepărtate inscripțiile multilingve cu denumirea municipiului Câmpia Turzii, amplasate la intrările în localitate pe baza unei hotărâri a Consiliului Local, mai precizează sursa citată.
