ROMÂNIA – 100 ÎN AMERICA PENTRU UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA (XXI) „UNIUNEA DEMOCRATICĂ A EUROPEI CENTRALE" ȘI UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA (1918)

Adunarea de constituire a organizației unificate a românilor începe la 13 mai 1918, sub președinția fruntașului român dr. D. Moldovan, care-l prezintă publicului pe profesorul Miller. Cuvântarea celui din urmă este interesantă, dar totuși nu pe deplin lămuritoare. Printre altele, profesorul arăta în cuvântul său că soarta și suferințele națiunilor mici îl preocupă de ani de zile și știe că în sud-estul monarhiei austro-ungare sunt patru milioane de români și că un mare număr de imigranți ai acestora trăiesc în Statele Unite. O organizare politică unitară a românilor care să tindă la dezmembrarea Austro-Ungariei, asigură Miller, ar fi favorizată de guvernul acestei țări și, în consecință, îi îndeamnă să pună grabnic temelia unei astfel de organizații.

Chiar dacă afirmațiile sale sunt relativ generale, totuși, precizarea pe care o aduce în fața adunării este de natură să sublinieze și mai apăsat implicarea guvernului în realizarea unui front comun al imigranților împotriva Austro-Ungariei. Dăm aici cuvintele sale:

„Guvernul - spune Miller - este foarte interesat de ceea ce se petrece astăzi aici și este gata a vă da cooperarea sa. Presa americană va lua parte acestei organizații". El era împuternicit și din partea celorlalte organizații ale imigranților proveniți din Austro-Ungaria să ofere ajutor românilor.

În scopul accelerării înființării organizației unice a românilor H. A. Miller face un foarte călduros apel la sentimentele naționale ale acestora: „Dați ființă unei organizații care să uite tot ce a fost până acum, afară de aceea că toți suntem români". Tot la acea adunare, ia cuvântul - și nu întâmplător - medicul din Cleveland, dr. Rogers Perkins, care fusese în misiune oficială a crucii roșii americane în România. El dă românilor același sfat ca și Miller de a se organiza politic unitar pentru a nu fi acuzați în fața istoriei neamului lor de neglijență, demonstrând în același timp largile posibilități de cooperare ale românilor cu iugoslavii și cehoslovacii.

Rezultă, așadar, clar că se avea în vedere încă de pe atunci realizarea „Uniunii Medio-Europene".

Un apel deschis la această unitate între emigranții națiunilor oprimate din imperiul habsburgic face și preotul ceh Salmar, care îi invită insistent pe români să se unească într-un singur partid, căci, motivează el: „aveți lipsă de noi și noi de voi pentru combinarea într-o Uniune a tuturor naționalităților din Austria pentru dezmembrarea ei".

Același îndemn vine și din partea consulului cehoslovac din Chicago ce lua și el parte la lucrările adunării românilor: „Organizați odată - sfătuiește el - ar trebui să mergeți mână în mână cu cehoslovacii, iugoslavii și polonezii".

În cuvântul său și sârbul Tomici, în numele sârbo-croaților, accentuează, de asemenea, faptul că „toate naționalitățile venite din monarhia austro-ungară sunt surori, pentru că au aceiași dușmani".

Și, lucru surprinzător, în ciuda faptului că a fost descris ca foarte circumspect și rezervat în intențiile sale privind dezmembrarea imperiului austro-ungar, imaginea președintelui Wilson era percepută de imigranți ca fiind foarte pozitivă, considerându-l drept: „prietenul popoarelor subjugate din Austro-Ungaria". Mai mult, afirmă Tomici: „Dânsul ne trimite solia să luptăm, să luptăm, să luptăm!"

În final, cerându-le încă o dată românilor să fie uniți, H. A. Miller conchide: „Acum este timpul ca aici, în sala aceasta, să se hotărască soarta României Mari prin voturile d-voastră (sb. ns. - G. N.).

Solicitând alegerea unui Comitet român combativ, el atrage atenția ca acesta să fie unul în care guvernul Statelor Unite să aibă toată încrederea, deoarece urma să fie afiliat la „Departamentul inteligenței din Washington D. C", acesta nefiind altceva decât „Departamentul serviciului secret al armatei".

Președintele adunării, Dionisie Moldovan, declara și el că una din țintele Statelor Unite, în acest război este distrugerea Austro-Ungariei, „Așa că suntem provocați de guvern - susține Moldovan - el vrea să vadă ce sentimente nutrim..."

(va urma)

Lasă un comentariu