ROMÂNIA – 100 ÎN AMERICA PENTRU UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA (XXIII) „UNIUNEA DEMOCRATICĂ A EUROPEI CENTRALE" ȘI UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA (1918)

Este, însă, mai greu de înțeles de ce atunci când părintele V. Lucaciu îl întreabă direct pe H. A. Miller că, în fond, cine i-a sugerat ideea de a veni să-i organizeze pe români, de către cine a fost trimis? H. A. Miller, în răspunsul său, nu mai implică guvernul, ci declară doar că nimeni nu l-a trimis și că a venit din proprie inițiativă, ceea ce venea în contradicție cu declarațiile anterioare. Dar, aceasta s-ar putea să fi fost și expresia unei atitudini de prudență.

În editorialul intitulat În fața istoriei, redactorul Americii, Iulius E. V. Ioanovici afirma, la rândul său, că invitația la ședință a venit de la H. A. Miller, care de mai mulți ani se interesa de soarta românilor, precum și de cea a celorlalte popoare din imperiul austro-ungar. Pe scurt, acestea au fost împrejurările în care a luat ființă Liga Națională Română din America, cu scopul precis de a lupta strâns unită cu organizațiile imigranților cehi, slovaci, sârbi, croați și polonezi împotriva Austro-Ungariei.

Comitetul pentru organizarea Ligii Naționale Române s-a dovedit a fi foarte activ. El arată că pretutindeni, națiunile oprimate din Austro-Ungaria se organizează și pornesc la luptă pentru libertate. La fel declara că și românii din Ligă: „Vor lucra alături de celelalte neamuri asuprite de austrieci și unguri până la deplina biruință" deoarece „Românii, cehii, iugoslavii, polonezii au astăzi același scop: de a răsturna monstruosul imperiu al Habsburgilor și de a se elibera, unindu-se cu frații lor în state independente".

În cursul lunii iunie 1918, eforturile pentru unirea în luptă a națiunilor oprimate au fost preluate de dr. Thomas Masaryk, președinte al Consiliului Național Cehoslovac, ce va desfășura o campanie susținută în favoarea intensificării luptei comune antihabsburgice, care sub scutul american să dea lovitura de grație monarhiei dualiste. În cadrul acestei campanii se înscrie și marele miting ce s-a desfășurat duminică, 16 iunie 1918, la Cleveland în sala „Gray's Armory", la care au participat și românii din Cleveland, în număr mare, Masaryk fiind prezentat ca viitorul președinte al republicii Cehoslovacia. La acest miting au vorbit Vasile Stoica și primarul Clevelandului, amândoi având aceeași temă: sfărâmarea monarhiei bicefale.

La Congresul de constituire al Ligii Naționale Române, convocat pentru data de 5 iunie 1918, au luat parte delegații a peste 150 de organizații ale românilor din America, alegând ca președinte pe Vasile Stoica, într-o unanimitate impresionantă. Se înțelege că, imediat printre români, se extinde cu succes, propaganda de a se înscrie cu toții în Liga Națională. Menționăm însă, că procesul acesta de centralizare a tuturor forțelor românești din America nu s-a desfășurat fără dificultăți, trebuind să facă față atât momelilor, cât și amenințărilor foștilor stăpâni care, prin intermediul consulatului ungar, și pe alte canale cereau românilor să se înscrie în Liga Națională Ungară de Fidelitate.

Frontul comun al națiunilor din Austro-Ungaria ce se făurea în acel timp era susținut, cu asiduitate, de către presa americană de mare tiraj, așa după cum, de altfel, și promisese H. A. Miller. Este semnificativ în acest sens articolul „Four-minute-men to aid oppressed" din The New York Times. În aceeași ordine de idei se înscriu și titlurile: Better understanding between native Americans and immigrants to be protnoted; Government in sympathy; Representatives of nationalities under Austro-Hungarian domination Join Movement etc.

„Foreign Language Division", condusă de Elisabeth Eyre din New York, va sprijini cu multă dăruire cooperarea celor aparținători naționalităților oprimate cu mișcările pentru libertate din țările lor de baștină. În conducerea Societății se aflau Eduard Witkowski, președintele Comitetului cetățenilor polonezi, G.H. Mika și A. B. Konkob din Consiliul Național Cehoslovac, prof. Milosh Trivonnatz, președintele Ligii Apărării Naționale sârbe, A. Neder, președintele societății române „Avram Iancu" și Pierre de Lanux din Înalta Comisie Franceză.

(va urma)

Lasă un comentariu