Pentru cei cărora le este, încă, confuză politica postdecembristă românească, le redăm în cele ce urmeză un document semnat în anul 1989 și intitulat
Declarația de la Budapesta
„Astăzi, 16 iunie 1989, odată cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revoluției maghiare din 1956, eveniment de o deosebită importanță pentru popoarele Europei și, în special, pentru cele care trăiesc încă sub dictaturi comuniste, a avut loc o întâlnire între membrii Forumului Democratic Maghiar și Român, semnatari ai următoarei declarații.
Noi, români și unguri,
Considerăm că libertatea și propășirea celor două popoare pot fi realizate și garantate numai într-un cadru politic pluralist de respectare integrală a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
O acțiune comună a forțelor democratice maghiare și române se impune pentru atingerea acestui scop. Regimurile comuniste și, în special, politica dusă de dictatura ceaușistă a creat o situație de criză acută care împiedică comunicarea dintre români și maghiari. Dialogul început astăzi, între noi, dorește să învingă aceste piedici și să stabilească bazele unor relații normale între cele două națiuni care s-au format în același spațiu geografic.Dată fiind configurația hărții etnice, soluționarea conflictelor nu poate veni în niciun caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor în sensul liberei circulații a persoanelor, a informației și a ideilor, în conformitate cu acordurile de la Helsinki. Situăm, deci, îmbunătățirea relațiilor româno-maghiare în perspectiva procesului de restructurare democratică general-europeană, care singur va fi în stare să rezolve problemele acumulate de-a lungul istoriei între popoarele continentului, într-un mod care să satisfacă interesele legitime ale fiecăruia în parte. Transilvania a fost și este un spațiu de complementaritate și trebuie să devină un model de pluralism cultural și religios. Este în folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturală, religioasă și de tradiții, care a făcut specificul Transilvaniei să fie prezervată. Dreptul la o reprezentare politică autonomă și la autonomie culturală a fiecărei națiuni trebuie garantat. Realizarea sa implică, printre altele, asigurarea unei școlarități de toate gradele în limba maghiară, inclusiv reînființarea universității maghiare din Cluj. Principiile enunțate mai sus vor sta la baza tuturor acțiunilor comune pe care semnatarii înteleg să le ducă în viitor. Apelăm la organizațiile democratice precum și la acele persoane care împărtășesc aceste principia să se alăture acestei acțiuni. Budapesta, 16 iunie 1989"
Semnatari: Antal G. Laszlo, Antall Jozsef, Balogh Julia, Biro Gaspar, Csoori Sandor, Fur Lajos, Illzes Maria, Jeszensky Geza, Keszthelyi Gyula, Kodolanyi Gyula, Molnar Gusztav, Stelian Balanescu, din partea Cercului Român din R.F.G., Mihnea Berindei, vicepreședinte al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (L.D.H.R.), Ariadna Combes, vicepreședinte al L.D.H.R., Mihai Korne, director al revistei „Lupta", Ion Vianu, reprezentant al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului în România din Elveția, Dinu Zamfirescu, membru al Biroului L.D.H.R., membru al Partidului Național Liberal. Ulterior, și alte persoane și organizații s-au alăturat acestei declarații: Rockenbauer Zoltan si Vagvolgyi Andras, din partea Federației Tineretului Democrat (FIDESZ), Partidul Liber Democrat, Asociația Maghiarilor din Transilvania, prin președintele Kiss Bela și secretarul Spaller Arpad, întregul colectiv redacțional al revistei „2000", Bojtar Endre, șeful secției pentru Europa răsăriteană a Institutului de Istorie Literară, prof. Bela Kallman, Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Antonia Constantinescu, Sofia Cesianu, Florica Dimitrescu, Neagu Djuvara, Paul Goma, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Marie-France Ionescu, Monica Lovinescu, Bujor Nedelcovici, Adrian Niculescu, Alexandru Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda Stolojan, Vlad Stolojan, Vladimir Tismaneanu, Ileana Vrancea. Declarația a mai fost semnată și de: George Barbul, Doru Braia, Dina Brătianu-Missirliu, Alexandru Missirliu, Ileana Verzea.
„Majestatea sa a aprobat întru totul conținutul declarației care exprimă convingerile sale privind relațiile dintre popoarele român și maghiar"
„Marți, 4 iulie 1989, Majestatea Sa regele Mihai a primit la reședința sa de lângă Geneva, o delegație din grupul românilor care au redactat la Budapesta o declarație comună, împreună cu Forumul Democratic Maghiar. Această delegație compusă din Ariadna Combes, dr. Ion Vianu și Dinu Zamfirescu a înmânat Majestății sale textul declarației de la Budapesta. Majestatea sa a aprobat întrutotul conținutul declarației care exprimă convingerile sale privind relațiile dintre popoarele român și maghiar".
Evident, pe parcurs, au apărut adeziuni la acest demers. Chiar dacă nu sunt semnatari ai documentului, și-au însușit și promovează ideile. Ardealul nu se negociază. Este pământ românesc și aparține României.
