„Nu a fost un om de stat (Horthy - n.a.), ci un criminal... A ridica un monument în cinstea acestui om, este nedrept" (A. Schiff, declarație în The Guardian a celui mai mare pianist din Ungaria).
Nimeni nu bănuia, atunci când Țara ne-a fost luată din mâini de străini, în 1989, că vom ajunge să fim atât de „spălați pe creier" încât, manipulați prin TV, să ne simțim străini în propria Țară, să ne blamăm pământul, să ne renegăm trecutul istoric sau, pur și simplu, să ne „luăm câmpii", în alte zări, lăsându-ne Patria de izbeliște, la cheremul unor conducători alogeni care, de fapt, ne urăsc neamul și ne pedepsesc cu legi antiromânești. Și această situație, din păcate, este cu atât mai gravă cu cât, la conducerea Statului Român, au fost asociați și niște români care, „uitând" că sunt români, ne-au trădat interesele, ne-au interzis să gândim și să ne exprimăm liber, ne-au furat dreptul de a ne cinsti simbolurile noastre naționale, aducându-ne în situația jenantă de a fi incapabili (între 1944-1981) să ridicăm monumente celor 919 români uciși de horthyștii Ungariei, să nu avem niciun monument (sau măcar o troiță de lemn la stradă) ridicat în cinstea lui Horea, Cloșca și Crișan pe Dealul Furcilor (ei au doar un obelisc la Alba-Iulia, ridicat prin donații publice și în condițiile în care regele Carol II a refuzat să se implice), să știm că Alexandru Vaida Voevod (de care se leagă recunoașterea internațională a Marii Uniri) este înmormântat la Sibiu și nu are niciun monument, să aflăm că Ministerul Culturii din România a ignorat cu desăvârșire (între 2004-2014) pe românii și monumentele lor din Harghita și Covasna etc.!
Toate aceste anomalii, specifice doar unei țări ocupate, ne arată câtă indolență, câtă impertinență antinațională pot avea niște funcționari de rang înalt care, anulându-ne identitatea, ne disprețuiesc atunci când decid (între 2004-2014) să finanțeze din bugetul Ministerului Culturii doar o singură cultură (cea maghiară), din județele Covasna și Harghita („grație" miniștrilor Th. Paleologu, K. Hunor, M. Diaconu, D.C. Barbu, V.V. Ponta etc.), unde prioritare (sub K.Hunor, devenit ministru al Culturii din... medic veterinar) aveau să fie castelele grofilor maghiari, cetățile secuiești, bisericile lutherane și calvine (C.J. al Harghitei poate să intre în Cartea Recordurilor pentru că a alocat doar 0,03% din totalul fondurilor cheltuite pentru restaurarea monumentelor românești!).
Ce să mai spunem, însă, despre Sibiu, unde administrația condusă de K. Iohannis nu a fost reticentă ca numele poetului maghiar Petöfi (aghiotantul unui general care a bombardat Sibiul cu tunurile și apoi l-a cucerit) să fie atribuit unui parc din localitate, dar a tergiversat ani la rând ca bustul lui Avram Iancu să fie amplasat pe Aleea Personalităților din parcul Astra (ministrul Hunor și-a „justificat" refuzul sub pretextul „lipsei de realizare artistică", iar ministrul român Vulpescu a „sugerat" ca bustul să fie amplasat în altă parte, „spre a nu face concurență în parcul Astra")! Cât despre faptul că edilii Sibiului au acceptat să fie un fast-food la parterul clădirii unde fusese sediul Consiliului Dirigent al Transilvaniei (ales chiar de M.A.N. de la Alba Iulia), chiar nu ar mai fi nimic de spus!
„Ciudat" este, însă, cum, spunând că sunt un neam civilizat și au nevoie, deci, de „drepturi speciale", unii cetățeni maghiari din Transilvania ne-au devastat realmente simbolurile și, nesocotindu-ne demnitatea națională, au aruncat în WC bustul lui George Coșbuc (din Bistrița), au dinamitat monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslău, l-au doborât de pe soclu pe Nicolae Bălcescu de la Sovata, au distrus, la Oradea, statuile lui Eminescu și generalului Moșoiu, au devastat casa lui Ilie Măcelariu (primul președinte al partidului, care a înfăptuit Marea Unire), au dus, la Câmpeni (între 1940-1944), monumentul lui Avram Iancu de la Târgu-Mureș, au profanat Marele Arc de Triumf din București, au mistificat grupul statuar al lui M. Corvin de la Cluj (unde steagul Moldovei era aplecat, deși Ungaria nu a cucerit niciodată Moldova), au „uitat" ca în Albumul Covasnei (din 2007) să figureze fotografiile monumentelor lui M. Viteazul, A. Șaguna, Monumentul Ostașului Român etc...
Mai mult, maghiarii extremiști ai Transilvaniei ne-au dezonorat Țara, prin eforturile lor de a-i transforma pe criminali în eroi, prin ridicarea de monumente unor asasini care au luptat împotriva românilor: cei 13 generali (monument demontat de guvernul lui Ion I. C. Brătianu, în 1925, și reinstalat de guvernul Adrian Năstase, în 2004), bustul comandantului armatei maghiare Bem de la Târgu-Mureș, statuia lui M. Aron de la Cluj, statuia din Bihor a lui Horthy, bustul lui Petöfi de la Luduș etc.
A-i transforma pe criminali în „eroi" este neîndoielnic un lucru foarte grav, dar la fel de grav este și a-ți uita propria istorie...
