De ce se vorbește, tot mai mult, de existența a două Românii?

Distribuie pe:

Diferența de dezvoltare economică și a nivelului de trai (a veniturilor salariale) se adâncește tot mai mult între regiunile (județele) dinamice și cele care stagnează. Dacă avem în vedere investițiile străine directe (ISD) și nivelul de salarizare, aflăm răspunsul de ce, mai nou, se vorbește de două Românii, regiuni dezvoltate și altele unde se trăiește ca în urmă cu multe decenii. „În Capitală investițiile străine, în perioada 1991-2017, totalizează 24,3 miliarde de euro, în Ilfov aproape 3,5 miliarde de euro, în Timiș și Bihor câte 1,3 miliarde de euro, iar în Prahova, Mureș și Brașov aproximativ câte 1,2 miliarde de euro. La polul opus se situează Gorjul, unde soldul ISD este negativ (minus 13 miliarde de euro), dar și Vaslui (- 37 de miliarde de euro investiți în mai bine de un sfert de secol), Mehedinți (-50 de miliarde), Botoșani (-52 de miliarde), Vrancea (-54 de miliarde), Brăila (-58 de miliarde) și Teleorman (-74 de miliarde)."

Pe bună dreptate, oamenii cu mici afaceri din aceste județe se întreabă: „cine să investească la noi când ne aflăm la 300 de kilometri de București, la 400 de kilometri de portul Constanța și la peste 600 de kilometri de granița de vest, iar infrastructura este la pământ, iar forța de muncă fie necalificată, fie îmbătrânită."

Nici nu e de mirare că, în județele cu PIB mic, investitorii străini le ocolesc. Iată de ce salariile sunt mult sub medie și rata șomajului este de câteva ori mai mare, exemplu județele Teleorman cu 9,1% și Mehedinți cu 8,7%. Zonele în care salariul mediu este mare și PIB-ul pe cap de locuitor este la fel: 27.200 de euro în București, 13.700 de euro în Timiș și 12.700 de euro în Cluj, 12.600 de euro în Prahova, 13.600 de euro în Constanța. Cu cea mai mică medie a nivelului PIB-ului, pe cap de locuitor, sunt județele Vaslui cu 4.600 de euro, Botoșani cu 5.070 de euro, Teleorman cu 5.800 de euro și Mehedinți cu 5.850 de euro. Dacă salariații din București câștigă în medie net peste 3.650 de lei pe lună, cel din Cluj peste 3.100 de lei și cel din Timiș 3.000 de lei, cei din Harghita, Brăila, Ialomița, Buzău, Călărași, Teleorman, Vrancea, Covasna, Bistrița-Năsăud sunt în coada clasamentului cu salarii între 2.000 și 2.100 de lei, ne informează Comisia Națională de Prognoză.

În zonele dezvoltate și speranța medie de viață este mai mare, ajungând la 78 de ani, iar în cele mai înapoiate este de 73 de ani. Situația este la fel și în privința nivelului educațional. „Rata de părăsire timpurie a școlii este de 26,6% în zonele rurale, 17,4% în orașe mici și suburbii, și scade sub 6,2% în municipii", se arată într-un studiu recent al organizației „Salvați Copiii". Diferențe majore între zonele dezvoltate și cele rămase în urmă sunt și în privința dotării locuințelor, petrecerea timpului liber și a concediului de odihnă.

În concluzie, sărăcia înseamnă condiții proaste de viață. Discrepanțe mari între zonele mai bogate și cele mai sărace se află și în privința lungimii rețelelor de canalizare, apă potabilă și suprafața locuibilă pe cap de locuitor. Să exemplificăm: Dacă în județul Cluj lungimea sistemului de canalizare depășește 1400 de kilometri, aproape 1200 de kilometri în județul Sibiu, în Teleorman și Călărași este de 260-270 de kilometri, iar în Botoșani puțin peste 300 de kilometri, în privința rețelei de apă potabilă situația e la fel: peste 3000 de kilometri în Timiș și Cluj, și circa 2900 kilometri în Bihor, în timp ce în Giurgiu aceasta este de sub 600 de kilometri, iar în Botoșani de numai 850 kilometri. Și în privința suprafeței de locuit există două Românii. Una în care se trăiește mai bine și mai comfortabil și una în care se trăiește mai prost și mai înghesuit. De exemplu, dacă în Ilfov fiecare persoană dispune de 28 de metri pătrați de locuit, iar în Timiș, Cluj și Arad, de câte 21 metri pătrați, în Vaslui dispun numai de 14 metri pătrați, iar în Iași și Brăila de câte 15 metri pătrați.

Deci, existența celor două Românii este reală, ea se împarte tot mai mult în zone dezvoltate și zone subdezvoltate, condamnate la sărăcie. „De o parte, investiții străine, produse cu valoare adăugată mare, venituri și condiții de viață ce încep să semene cu cele din Europa. De cealaltă, subdezvoltare, bani puțini și lipsă de speranță", se arată în revista Capital.

Lasă un comentariu