Atenție, români! Dușmanii Centenarului Marii Uniri nu dorm! TRANSILVANIA ÎN „COLIMATOR"! (XLVI) Eroi români (IV) Atitudinea lui Mihai Viteazul

Distribuie pe:

Acest domnitor al Țării Românești (1593-1601), care se intitula în actele oficiale ca „domn, din mila lui Dumnezeu, în toată Țara Ardealului", a rămas în istorie ca fiind unul din cei mai mari apărători ai creștinătății în fața turcilor și domnitorul care a unit pentru prima dată Țările Române. În încercarea sa politică de a făuri Marea Valahie, Mihai a fost nu numai un campion al rezistenței antiotomane, dar și unul care s-a luptat viteaz pentru unitatea, dreptatea și libertatea românilor în fața asupritorilor austrieci și unguri. Acest „restaurator al Imperiului bizantin", cum este numit în documentele vremii, a avut mare și renumită evlavie față de Ortodoxie, lucru consemnat și apreciat de altfel de către istorici. Atitudinea lui creștină s-a făcut remarcată atât în fața împăratului austriac Rudolf al II-lea, căruia i-a atras atenția că Transilvania este „poarta creștinătății", i-a solicitat debarasarea Ortodoxiei de influența calvină în Transilvania („să gonești calvinii și arianii (unitarienii) și să le dai biserici, să o dai unde vei vrea Domnia Ta"), cât și în fața papei Clement al VIII-lea (la propunerea papei de a-și schimba credința, făcută printr-o scrisoare redactată la 22 aprilie 1600, domnitorul român i-a propus: „părăsind rătăcirile italice, să se întoarcă împreună cu poporul creștin la adevărata legătură obștească a bisericii răsăritene, căci numai așa va fi cu putință alungarea turcului spurcat din spinarea creștinătății").

Totodată, încă înainte de a se confrunta în Transilvania cu ungurii vicleni ca niște vulpi, domnitorul Mihai s-a gândit cum să îi ajute mai bine pe românii de peste munți și, în anul 1595, a obținut de la principele Transilvaniei subordonarea ierarhică a bisericii românești față de Mitropolia Țării Românești, iar în anul 1597 a devenit ctitor al Catedralei mitropolitane de la Alba-Iulia. Apoi, când a intrat cu oști în Transilvania, la 1599, a convocat patru Diete, unde a dispus hotărâri menite să întărească Ortodoxia românilor transilvăneni și să îmbunătățească situația socială a românilor. Astfel, la Dieta convocată în vara anului 1600, s-au luat câteva hotărâri istorice: unele înlesniri pentru iobagii români (art. 23), „preoții români să fie scutiți în toate locurile, în persoanele lor de orice slujbă (robotă - n.a.) de acest fel" (art. 24), folosirea limbii române ca limbă oficială (art. 20) etc. Bineînțeles că nobilimea maghiară, care îl considera pe Mihai ca fiind un „valah murdar", a făcut tot posibilul ca intențiile domnitorului român să nu se împlinească. Este motivul pentru care, după ce oastea lui Mihai a fost învinsă la Miraslău (1600) și Guruslău (1601), noile Diete convocate de potrivnicii românilor au hotărât: românii să nu mai aibă dreptul să poarte arme, nici să nu mai vină în Transilvania preoți și călugări români de peste munți (Dieta de la Leț), iar pe viitor, împăratul austriac să guverneze Transilvania prin principi unguri aleși de Dietă (Dieta de la Cluj).

Iar pe domnitorul ortodox Mihai, văzut de istorici ca precursor al României moderne, l-au ucis mișelește la 9 august 1601, într-o zi de duminică, în contextul în care generalul Basta a trimis special valoni și germani la cortul unde se găsea Mihai Viteazul: „se repeziră ca niște dihanii sălbatice cu săbiile scoase; iară unul se repezi cu sulița și-l lovi drept în inimă; iar altul degrab' îi tăie capu, și căzu trupul lui cel frumos ca un copaciu, pentru că știuse, nici se prilejui sabia în mâna lui cea iute: și-i rămase trupul lui gol în pulbere aruncat... și rămaseră creștinii, mai vârtos Țara Românească, săraci de dânsul" (Cronica anonimă, ed. G. Ioanid, București, 1859, pag.69). Iată și ce se consemnează în Letopisețul cantacuzinesc: „Pentru aceasta, dar cade-să blestemăm toți creștinii pe neamul unguresc, mai vârtos, căci sunt oameni răi și ficleni încă din feliul lor. Așijderea și pe Basta Giurgiu, căci au ascultat pre domnii ungurești, de au ucis pre Mihai Vodă fără de nici o vină. Unii ca aceștia să fie anatema".

Lasă un comentariu