Chiar dacă unele persoane au manifestat un scepticism tacit legat de această sărbătoare a Văii Mureșului, care se desfășoară anual la Răstolița, iată, festivalul a ajuns la cea de-a XIV-a ediție. Este evident că efortul organizării unei astfel de manifestări este mare, dar roadele nu se lasă așteptate. Mirificul peisaj montan de la Răstolița atrage, de la un an la altul, tot mai mulți vizitatori și este firesc, deoarece ideea de la care s-a pornit acest festival este una foarte generoasă: redescoperirea și valorificarea tradițiilor și obiceiurilor oamenilor din acest colț de rai mureșean. În zilele de 28 și 29 iulie, la Răstolița s-a desfășurat ediția a XIV-a a Festivalului Văii Mureșului, pe o vreme cam umedă. A plouat mult, în reprize scurte, dar condițiile meteorologice nu i-a împiedicat pe vizitatori să asiste și să participe la programul manifestării. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Mureș, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Valea Mureșului și Instituția Prefectului, închinat Sărbătorii Anului Centenar al Marii Uniri a României.
DESCHIDEREA OFICIALĂ A FESTIVALULUI
Deschiderea oficială a festivalului a avut loc în ziua de sâmbătă, 28 iulie, la ora 18. Oficialii au fost invitați pe scenă, în ordine: primarul comunei Petelea, Sorin Pădureanu; primarul comunei Suseni, Mircea Mariș; primarul comunei Ideciu de Jos, Lucian Feier; primarul comunei Brâncovenești, Ordog Ferencz; primarul comunei Rușii Munți, Ilie Chiș Bălan; primarul comunei Vătava, Zaharie Șular; primarul comunei Deda, Lucreția Cadar; primarul comunei Stânceni,
Dinu Ciobotă; primarul comunei Răstolița și directorul festivalului, Marius Ioan Lirca; primarul municipiului Toplița, Stelu Platon, primarul municipiului Reghin, Maria Precup. În continuare au fost invitați, pe scena festivalului, reprezentanți ai Instituției Prefectului - Județului Mureș și președintele Consiliului Județean Mureș, Peter Ferenc, alături de cei doi vicepreședinți ai C.J.M., Ovidiu Dancu și Alexandru Cîmpeanu, apoi Vasile Gheorghe Gliga, Mircea Dușa, ministrul secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării, Ludovic Orban, președintele PNL, preoții din localitățile Răstolița, Deda, Deda-Bistra, Filea, protopopul de Reghin Valentin Vârva și IPS Irineu, episcop de Alba Iulia, apoi profesorul Gheorghe Cosma a interpretat pe scenă compoziția lui Pavel Tornea care a devenit imnul Văii Mureșului Superior.
IPS Irineu, episcopul de Alba Iulia a fost invitat să binecuvânteze evenimentul etnofolcloric: „Binecuvântarea Domnului să fie peste voi toți, cu al Său har și a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Onorate oficialități, preacucernici părinți, iubit popor al lui Dumnezeu. Inima românului fecundată de energiile harului dumnezeiesc a hărăzit, de-a lungul vremii, un întreg arsenal de datini și un minunat tezaur folcloric care exprimă geniul creator cu care este înzestrată minunata seminție românească. Cine prețuiește și valorifică această zestre etnică este un crainic al valorilor naționale și poate să spună ca acel poet popular româno-american din Detroit, Mitică Banciu «Eu cânt neamul românesc/ Și în versuri îl măresc». Cântecul popular edifică făptura umană din punct de vedere moral și este o inestimabilă putere care ne ajută să sorbim din izvorul nesecat al românismului,.." a spus în deschiderea alocuțiunii sale. Au urmat alocuțiuni prin care s-au exprimat urări de bine pentru reușita festivalului: Mircea Dușa, secretar de stat în Ministerul Apărării, Peter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, Vasile Gheorghe Gliga, președintele PSD Mureș. În final, a fost premiat primarul comunei Petelea pentru câștigarea concursului gastronomic organizat înaintea deschiderii oficiale a festivalului-concurs la care s-au înscris 6 echipe de bucătari din localități diferite. Oficialitățile au fost invitate să viziteze standurile comunelor organizate în satul alegoric, iar pe scena festivalului a urcat familia Țogorean. Să precizăm și faptul că, pe lângă oficialitățile prezentate anterior, au fost prezenți și alți primari din județ, deputați, senatori.
MEREU CEVA NOU LA FESTIVAL
Din dorința de a dinamiza activitățile festivalului Văii Mureșului, organizatorii s-au străduit să aducă și unele activități noi. Pe lângă concursul gastronomic, în ziua de duminică a fost organizat un cros la care s-au înscris 50 de participanți, cu vârste între 4 și 74 ani, iar Salvamont Mureș a organizat o drumeție pe un traseu scurtat la 10 km, datorită timpului mai puțin prielnic, unde echipamentul adecvat a fost obligatoriu. Pe lângă acestea, de apreciat a fost și inițiativa Consiliului Județean Mureș care a organizat un stand de cărți, ziare și reviste și s-a oferit, gratuit, vizitatorilor revista Consiliului Județean Mureș, cât și cartea document „Centenar (1918-2018) - Mureșeni la Marea Unire" având ca autor pe prof. Nicolae Balint, editată de Zi de Zi Events - Cluj-Napoca. Despre ce a fost vorba, am notat opinia purtătorului de cuvânt al C.J. Mureș, Sanda Vițelar: „Consiliul Județean Mureș, în parteneriat cu Biblioteca Județeană Mureș, a demarat în acest an un proiect denumit «Hai cu o carte la festival». Proiectul va fi unul cu periodicitate anuală. În fiecare an, la festivalul Văii Mureșului și la festivalul Văii Gurghiului, vom lansa un apel către toți vizitatorii festivalului să vină cu o carte la festival, pe care să o doneze pentru una din bibliotecile publice de comună, din zona respectivă. Pe Valea Mureșului avem două biblioteci publice de comună, la Deda și la Răstolița, dar avem în fiecare comună, unde este câte o școală, o mică bibliotecă școlară. Am început cu Răstolița în acest an, cu biblioteca publică și biblioteca școlară din comuna Răstolița, pentru că sunt gazdele evenimentului nostru, iar anul viitor vom alege o altă bibliotecă publică. Ne orientăm spre Deda, unde vom dona cărțile, după care, peste doi ani, vom lua bibliotecile școlare din toate comunele de pe Valea Mureșului, astfel încât să aducem cartea cât mai aproape de copii, de elevi. La fel, la mijlocul lunii august, ne vom afla pe Valea Gurghiului, cu același eveniment. Acolo vom dona cărțile pentru biblioteca publică din comuna Ibănești. De asemenea, tot în cadrul acestui proiect, am lansat câte un apel către autorii mureșeni, indiferent de domeniul în care aceștia scriu cărți, deci, chiar dacă scriu cărți tehnice sau de specialitate, să doneze un exemplar sau două, din lucrările lor, pentru a avea în fiecare bibliotecă de comună un raft al autorilor mureșeni, astfel încât cetățenii din județul Mureș să facă cunoștință cu autorii, să vadă că în județul Mureș se scrie și se publică foarte multă carte. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au venit sâmbătă la eveniment, ne-au adus foarte multe cărți frumoase, romane, basme, poezii, cu autori consacrați: Ioan Slavici, Octavian Goga, Petre Ispirescu, Mihai Eminescu, Mihai Drumeș, Jack London, Mircea Sântimbreanu, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Mark Twain. Am avut foarte mulți autori care ne-au adus cărți. Înainte de eveniment am primit aproximativ 300 de cărți, din care o parte a și ajuns la biblioteca din Răstolița. În prima zi a evenimentului am primit peste 90 de cărți. Eu cred că este un succes și vom vedea și a doua zi câte cărți am adunat. Sper să înțeleagă cât mai multă lume că trăim într-o comunitate. Aceste biblioteci publice aparțin de primării, din punct de vedere financiar. Haideți să ne punem întrebarea: o primărie de comună, câți bani ar putea aloca într-un an pentru achiziția de carte la bibliotecă, la prețurile din ziua de azi? Acele personae care sunt pasionate de cărți și care vor să facă un gest frumos, am dorit să le oferim posibilitatea să facă acest lucru, să se implice din punct de vedere civic, să susțină demersul, pentru că toți ne plângem că toată lumea stă numai pe tablete și pe telefoane, dar foarte puțini fac ceva ca să aducă cartea mai aproape de oameni".
PROMOVAREA TRADIȚIILOR LOCALE
În spațiul rezervat satului alegoric am avut plăcerea, nu doar de a vedea și a consuma produsele culinare tradiționale locale, dar la toate căsuțele am regăsit amenajat câte un mic muzeu etnografic: de la pâinea tradițională de casă preparată la fața locului, produse culinare specifice de stână, produse apicole, la opinci, plută în miniatură, viori, naiuri, fluiere, ii, produse de pielărie și multe altele, în fermecătorul decor rustic. De partea cealaltă, producători veniți de pe întinsul țării și-au etalat bogata fantezie culinară prin produsele servite la mese. Obiceiuri, tradiții, renasc la festival, spre încântarea vizitatorilor.
CÂNTECE ȘI DANSURI PE SCENA FESTIVALULUI
Artiștii care au urcat pe scena festivalului au încântat spectatorii prin evoluțiile lor. Nici ploaia, care dădea din coate să își facă loc și ea la festival, nu a reușit să întrerupă spectacolul. Au evoluat echipe de dansatori de dansuri și jocuri populare, interpreți individuali și de grup de muzică populară, de muzică folk, formații de muzică rock, în final. Atât în prima zi, cât și în cea de-a doua, programul s-a încheiat noaptea târziu, cu foc de artificii. Au evoluat pe scenă atât artiști invitați din județul Mureș, cât și din județele din țară. Lista este foarte lungă. Pe scena festivalului au urcat atât soliști foarte tineri, ce tind spre consacrare, cât și interpreți foarte cunoscuți, apreciați și îndrăgiți. Cu scuze, pentru că nu ne permite spațiul de a-i menționa pe toți, să consemnăm câteva evoluții, precum Sava Negrean Brudașcu, ministrul secretar de stat în Ministerul Culturii. Alexandru Pugna, cu melodii bistrițene, iar moroșanul Radu Ille, un bulgăre de energie, a făcut un adevărat spectacol pe scena festivalului.
În concluzie, cu toate inconvenientele legate de starea vremii, această ediție a festivalului de la Răstolița a fost un real succes.
