Pesta porcină africană și siguranța alimentară a României!

Distribuie pe:

Dr. ing. Marius Bereș, creatorul rasei de porci Marele Alb de Gornești, omul care a renunțat la o carieră de cercetător științific la o Universitate de prestigiu din Canada, din prea multă dragoste pentru România, trage un semnal de alarmă privind siguranța alimentară a României, dacă se scapă de sub control pesta porcină africană, o boală periculoasă, fără tratament sau vaccin în momentul de față, care afectează speciile domestice și sălbatice de porcine. Dacă în cazul aparițiilor de pestă porcină clasică se poate interveni prin vaccinare, pesta porcină africană se poate eradica numai prin măsuri drastice de prevenire, prin asanarea focarelor și stoparea populației de mistreți, principalul vector al virusului.

Am aflat că boala a fost introdusă în Europa, în anul 1957, la Lisabona - Portugalia, cu deșeurile alimentare infectate provenite de pe avioane și folosite în hrănirea porcilor. S-a extins în zona Caucazului și Federația Rusă, de unde a ajuns în Ucraina, chiar și pe teritoriul Uniunii Europene. Boala este activă în Europa, fiind raportate cazuri în Spania, Portugalia, Ucraina, Republica Moldova… La începutul anilor '90, se pare că a fost eradicată, dar au apărut din nou focare. Are o perioadă de incubație de 3-15 zile în mod obișnuit, sau de 3-4 zile în forma acută. Fiind o boală infecțioasă, afectează porcinele de toate vârstele și sexele. În ce privește depistarea bolii, este mai dificil, fiindcă nu există un semn specific care să indice prezența bolii, chiar și mortalitatea ridicată a animalelor reprezintă doar un indiciu că este vorba de pestă porcină clasică sau africană. Când devine evidentă, simptomele bolii preacute sunt: moartea subită a animalelor cu indicii aproape inexistente privind cauza morții; febră ridicată de 40-42 de grade; înroșirea pielii la rasele de porcine cu piele palidă, în special vârful urechilor, coada, extremități distale, pe piept și în zona abdomenului; scăderea apetitului, apatie, cianoză și lipsa de coordonare motrică la 24-48 de ore înaintea morții; vomă, diaree, uneori chiar cu sânge, scurgeri din ochi; avort la scroafe; moarte în cel mult 20 de zile. Rata de mortalitate a bolii este deseori de 100 la sută în cazul porcinelor domestice.

De reținut că virusul pestei porcine africane se poate transmite prin contact direct între animale, sau indirect, prin hrănirea animalelor cu lături care conțin carne sau produse secundare care provin de la animale infectate, sau prin ustensile, haine, furaje, contaminate. Virusul PPA supraviețuiește timp de 6-10 zile în materialele fecale ale animalelor infectate, până la 3-6 luni în produsele din carne de porc netratate termic, și mai mulți ani în carnea de porc congelată.

Dr. ing. Marius Bereș, specialistul nr. 1 din Transilvania în domeniul creșterii și ameliorării raselor de porci, ne-a declarat că în momentul de față nu există niciun vaccin, niciun tratament pentru infecțiile cu pestă porcină africană. Singurele metode de prevenție eficientă sunt menținerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme și controlul posibilelor focare de infecție. Domnia sa recomandă următoarele măsuri: având în vedere că cel mai apropiat focar apărut este în județul Sălaj, la noi în județ nu s-a semnalat niciun caz de pestă porcină africană, dar, timp de 45 de zile nu se fac livrări de porcine în afara județului Mureș; ca măsuri de biosecuritate sunt recomandate închiderea piețelor de animale, controlul riguros și stoparea transportului de animale pe raza județului Mureș și în afară; verificarea personalului angajat în fermele de porcine să nu crească porci în gospodăriile personale; pe o rază de 10 km de complexele pentru porci să fie ținute sub control populațiile de porci mistreți. O atenție deosebită trebuie acordată de autoritățile sanitar-veterinare și silvice, atacului provocat în această perioadă de mistreți în lanurile cu porumb din apropierea fermelor sau a complexelor pentru creșterea porcilor. Nesocotirea acestor măsuri de biosecuritate poate pune în pericol siguranța alimentară a României, mai ales că mai multe boli: pesta porcină clasică, sindromul respirator și de reproducție la porcine, infecții cu streptococi, salmonela sau leptospiroza, și multe altele, pot produce simptome similare pestei porcine africane, de aceea este important să se efectueze un control amănunțit la un laborator național de referință. Deocamdată, mureșenii au o încredere deplină în medicii veterinari de la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Controlul Alimentelor Mureș și de la cabinetele veterinare din județ.

 

Lasă un comentariu