S-au așternut tăcere și apăsătoare tristețe peste Turnul Cojocarilor din bătrâna Cetate a Sighișoarei, care adăpostea, până mai ieri, atelierul, dar și povestea de viață a unuia dintre ultimii breslași din Transilvania: curelarul Ioan Nistor, „nea Nistor" - cum îi spuneau localnicii - a trecut la cele veșnice.
„Am primit cu tristețe vestea trecerii în eternitate a curelarului Ioan Nistor, ultimul curelar din Cetatea Sighișoarei și unul dintre ultimii breslași din Transilvania. În aceste momente de adâncă tristețe, transmit îndoliatei familii și celor apropiați, sincere condoleanțe. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", scrie primarul municipiului, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean.
Odată cu plecarea meșterului, (încă) un zăvor se trage peste o postată de istorie transilvană.
Pe cât de riguros în meșteșug, pe atât de modest și discret ca om, „nea Nistor" a migălit, ani de zile, în atelierul său din turnul medieval, transformând în artă și, mai cu seamă, nelăsând să piară meseria pe care a moștenit-o, cu întregul arsenal de unelte, de la meșterii sași dinaintea sa.
Ce păcat că, prinși cu harababura și nimicurile vieții de zi cu zi, n-am apucat să-l „descoasem" pe vrednicul meșteșugar căci, cu siguranță am fi aflat și învățat multe despre ce înseamnă munca, priceperea, pasiunea, talentul, respectul pentru semeni.
…Au făcut-o (spre cinstea lor) reporterii de la Agro TV, cu doi ani în urmă, într-un emoționant reportaj, din cuprinsul căruia alcătuim, măcar în parte, portretul regretatului breslaș:
„Atelierul meșterului păstrează în el atmosfera vremurilor trecute. Mașina de cusut din epoca victoriană, uneltele adunate de secole, opincile noi, toate la un loc fac ca în Turnul Cojocarilor să ai impresia că ai făcut un salt în timp și ai ajuns în Sighișoara Medievală, cea atât de frumoasă. Aici, între unelte și bucăți de piele, meșterul Nistor se simte în largul său, așa că poate explica felul în care se pot produce obiectele de piele.
«Nu toate tipurile de piele sunt la fel de bune pentru pielărie. Cea de vacă, de exemplu, este mult mai potrivită pentru a fi transformată într-o curea sau un harnașament decât celelalte. Este adevărat că, în trecut, și pielea de porc ajungea în atelierele curelarilor, dar azi aceasta ajunge în industria alimentară pentru a fi consumată», spune el.
Prelucrarea pielii nu e o meserie ușoară, așa că puțini tineri mai sunt interesați de ea. Pe de altă parte, aceasta, ca orice meserie, e brățară de aur, așa că e de preferat să rămână în familie, după cum spune și meșterul (…) El vorbește cu respect despre fiecare dintre predecesorii săi, despre maestrul care l-a ajutat să ajungă aici, de cei de dinaintea lui, de toți și de fiecare în parte.
Profesor i-a fost un meșter ungur, care i-a arătat cum să coasă, să taie, să asambleze. Atunci, pe lângă el, și alți tineri au învățat pielărie, dar majoritatea au plecat în Germania, așa că Nistor a rămas singur să ducă arta mai departe.
«Am început această meserie de la meșterul Deneș, care, la rândul său a învățat-o de la cei de dinaintea lui. Meseria nu era stăpânită de oricine, ci doar de cei aleși. Eu am învățat alți doi oameni să lucre, dar numai eu am rămas în țară», spune meșterul.
Cele mai dragi lui par a fi hamurile. Aici e o adevărată știință și puțini știu că există mai multe tipuri de hamuri, fiecare cu specificul său.
Meșterul câștigă suficient încât să trăiască decent. Cele mai bune perioade pentru el sunt cele din sezonul cald, când Sighișoara se umple de turiști, dar mai puțin faste sunt cele din iarnă, când vânzările se prăbușesc.
Un om, un meșteșug, un loc, o istorie: cea a lui Ioan Nistor, ultimul curelar din Sighișoara. Un om care spune cu sinceritate că pâinea sa este cu atât mai caldă și mai bună cu cât este câștigată mai cu drag, din munca proprie.
Oamenii vin în atelierul meșterului când au nevoie de obiecte de piele, care să nu îi lase la greu. Cei mai mulți îl caută pe recomandări, fiindcă mai toți îl știu pe curelarul din Sighișoara, pe omul din turn, așa că rar își părăsește atelierul, iar atunci când o face, o face pentru a participa la târgurile și expozițiile meșterilor populari (…)".
…Acum, meșterul își părăsește pentru totdeauna atelierul din vechiul turn și o face pentru a se duce să împletească… brâie de stele. (sursa și foto: agro-tv.ro)
