Șapte din zece români nu ajung la medic pentru controale de rutină. Așa arată cel mai recent studiu, potrivit căruia jumătate dintre cei care trec pragul cabinetului medical sunt îndrumați și nu merg din proprie inițiativă. Cel mai des, românii au ajuns la doctor în ultimul an, atunci când au avut o urgență sau când a fost nevoie de un control în urma unei afecțiuni.
Spre exemplu, studiul făcut de Redspot arată că patru din zece români sunt de părere că vizita la un cardiolog este indicată doar dacă există un episod cardiac, respectiv un infarct. Nici vizita la stomatolog nu este o obișnuință la români, ba dimpotrivă, 65% nu consideră oportun un control stomatologic anual. În schimb, pentru a fi mai sănătoși, ei susțin că au grijă la alimentație, 68% menționând că au grijă la alimentele pe care le consumă, nefiind însă mari iubitori de sport. „Un control de rutină la medic, chiar dacă nu există motive de îngrijorare în privința sănătății, poate oferi liniște, înainte de toate. Toată lumea știe că orice boală, depistată la debut, poate fi în mare măsură vindecată, iar tratamentul este mai scurt și mai puțin costisitor", susține și medicul generalist Florin Costache. România nu dă bani pe prevenție. În mod paradoxal, în momentul în care află că suferă de o patologie gravă, românii fac abuz de controale medicale la cât mai mulți medici, în cât mai multe orașe. „România nu dă bani pe prevenție. Preferă să deconteze spitalizări, medicamente, investigații foarte scumpe, în loc să prevină apariția bolilor și agravarea lor, așa cum se procedează în statele civilizate. În România, principalul furnizor de sănătate este spitalul, urmat de ambulatoriile din spital și abia apoi de medicina primară. Traseul ar trebui să fie invers", a declarat, pentru „Adevărul", Cezar Irimia, președintele Asociației Pacienților Cronici din România. La rândul său, Vasile Barbu, președintele Alianței Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), afirmă că 5.000 de români mor anual din cauze evitabile pentru că nu ajung să facă investigații la timp, pe banii statului. De altfel, studiul Redspot arată că 41% din noi spun că nu sunt dispuși să plătească nimic pentru analizele medicale întrucât ele ar trebui acoperite din fondul de asigurări de sănătate, iar 17% ar putea aloca între 200 și 300 de lei, 16,8% între 100 și 200 de lei, iar 8% ar plăti peste 500 de lei. „Incidența ridicată a unor boli este influențată și de gradul de educație și civilizație al unui popor. Educația medicală nu o face doar ministerul sau școlile, ci e datoria fiecărui părinte, fiecărui angajat. În unele țări occidentale, în cazul unor tipuri de cancer, screeningurile periodice sunt obligatorii după o anumită vârstă, altfel în cazul depistării unui cancer, bolnavii sunt nevoiți să-și plătească integral tratamentul", spune psihologul Mihai Copăceanu. Cât alocă România pentru sănătatea unui român? Ultimele statistici arată că România alocă 388 de euro pentru Sănătate per cap de locuitor, bani din care ar trebui să primim, la nevoie, spitalizare continuă, medicamente, să fim supuși investigațiilor și intervențiilor medicale, asta în timp ce Bulgaria alocă 504 de euro pe cap de locuitor, Polonia alocă 684 de euro, iar Ungaria - 757. Un indicator la care România este pe ultimele locuri în UE îl reprezintă cheltuielile legate de îngrijirea preventivă, de doar 0,8% din PIB-ul alocat Sănătății, în timp ce Marea Britanie și Italia alocă peste 4% pentru programele preventive.
