La începutul acestei săptămâni, șeful statului a atacat la Curtea Constituțională noul Cod administrativ, recent adoptat de Parlament. Prin demersul său, Klaus Iohannis ar anula unele drepturi ale minorităților, aflate în vigoare de 17 ani și consfințite de tratatele internaționale, este de părere liderul grupului parlamentar UDMR din Senatul României, Cseke Attila.
În opinia senatorului, reprezintă un motiv serios de îngrijorare faptul că, în timp ce România se consideră o țară-model în privința protecției minorităților naționale, președintele depune o contestație la Curtea Constituțională împotriva drepturilor minorităților de a-și folosi limba maternă. De altfel, a mai arătat Cseke, o parte însemnată a elitei politice românești luptă împotriva simbolurilor minorităților și încearcă să le știrbească drepturile în loc să se ocupe de construirea autostrăzilor și atragerea investițiilor. El a precizat că șeful statului a formulat obiecții și împotriva unor articole care prevăd unele drepturi minorităților, aflate în vigoare de 17 ani: „Nimeni nu a obiectat în ultimii 17 ani împotriva prevederii legale, care permite consilierilor locali să ia cuvântul și în limba lor maternă în cursul ședințelor în localitățile unde ponderea minorității respective depășește 20 de procente. De asemenea, nimeni nu a contestat obligația de a angaja în posturi de relații cu publicul persoane care cunosc limba minorității, în localitățile unde ponderea minorității respective este mai mare de 20%. Aceste prevederi figurează în formulări identice, cuvânt cu cuvânt în Codul administrativ și în Legea nr. 215/2001, dar președintele, care aparține de o minoritate națională, obiectează împotriva reglementărilor respective și le atacă la Curtea Constituțională". În virtutea noilor reglementări, a adăugat senatorul, drepturile minorităților nu ar fi știrbite nici măcar în localitățile, unde ponderea maghiarilor s-a diminuat între timp, în plus și amplasarea plăcuțelor bilingve cu denumirile străzilor și piețelor ar fi posibilă.
„Toate acestea figurează în numeroase acorduri și tratate internaționale ratificate de România și chiar și printre recomandările Consiliului Europei. Însă, în opinia șefului statului, în România nu este nevoie de asigurarea utilizării limbilor minorităților, mai mult, chiar și drepturile stipulate de 17 ani de lege ar trebui restrânse. În opinia UDMR, aceasta este o abordare inacceptabilă și inexplicabilă" - a spus parlamentarul UDMR.
Or, în cazul în care Curtea Constituțională a României ar accepta argumentele președintelui, comunitatea maghiară și-ar putea pierde drepturile deja dobândite, astfel inscripțiile bilingve ar trebui eliminate în localitățile unde ponderea populației minoritare a scăzut sub 20 de procente, iar consilierii locali și județeni ar trebui să vorbească doar în limba română la ședințele de consiliu chiar și în Ținutul Secuiesc, locuit preponderent de maghiari, a conchis Cseke Attila, potrivit MTI.
