Fiecare organism se comportă diferit, dar când gradele sunt înghesuite în termometru, suntem cu toții expuși efectelor neplăcute; iar câteva măsuri de siguranță ne pot fi de mare ajutor.
Se întâmplă adesea să auzim avertizări meteorologice care ne informează asupra stării vremii și care au rolul de a ne menține la curent cu fenomenele care au sau au avut loc, însă câți dintre noi le cunoaștem semnificația? Ce înseamnă codurile de avertizare și care este semnificația fiecarei culori? Conform ANM România…
• VERDE - Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
• GALBEN - Fenomenele meteorologice prognozate (vânt puternic, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, ninsori abundente, viscol, temperaturi extreme, polei, ceață) vor fi temporar periculoase pentru anumite activități, dar altfel sunt obișnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată.
• PORTOCALIU - Fenomenele meteorologice prognozate (vânt puternic, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, ninsori abundente, viscol, temperaturi extreme, polei, ceață) vor fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.
• ROȘU - Fenomene meteorologice prognozate (vânt puternic, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, ninsori abundente, viscol, temperaturi extreme, polei, ceață) vor fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare și cu efecte dezastruoase.
Codul roșu de caniculă în România se instituie în cazul temperaturilor care depășesc 43 de grade Celsius la umbră, acest lucru fiind decis de Ministerul Mediului la propunerea ANM, acești parametri fiind stabiliți în fiecare țară după alte criterii.
Care sunt măsurile pe care le putem lua pentru a preveni și combate arșița și care sunt persoanele cele mai predispuse?
• Copiii și bebelușii
• Persoanele în vârstă, în special cei peste 75 de ani
• Persoanele cu boli cronice, în special cardiace sau respiratorii
• Persoanele cu dificultăți motorii - spre exemplu cei care suferă de boala Parkinson sau cele care au suferit un accident vascular cerebral
• Persoanele ce suferă de boli mintale
• Persoanele ce urmează un tip de medicație ce le influențează capacitatea de a-și regla temperatura corporală
• Persoanele care consumă alcool fără discernământ sau droguri
• Persoanele care depun efort fizic crescut
Ce putem face pentru a minimiza riscurile expunerii la temperaturi ridicate?
• Închiderea geamurilor și folosirea jaluzelelor - pentru ventilație le putem deschide în momentul în care dispare soarele din vizor și temperatura devine mai suportabilă
• Oricât de tentantă ar fi „o fugă" până la magazinul din colț sau într-o scurtă vizită, este indicat să o programăm în afara orelor 11 dimineața și 4 după-amiaza, adică în perioada în care temperaturile sunt extreme. Această măsură ne duce la punctul 3
• Să ne asigurăm că avem suficiente provizii de apă, alimente și medicamente, tocmai pentru a minimiza necesitatea de a ieși în temperaturile crescute. Acest lucru nu înseamnă stocarea unor resurse inutile și efectuarea unor raiduri epuizante la supermarket, ci să ne asigurăm că avem strictul necesar până la trecerea pericolului
• Hidratarea constantă, chiar dacă nu ne este sete, cu apă, nu băuturi cu conținut de cofeină (ca de exemplu ceaiul și cafeaua), alcool sau băuturi cu conținut crescut de zahăr, pentru că pot accentua deshidratarea
• Consumul unor mese mai mici compuse din alimente reci, salate și fructe, care de asemenea ajută la hidratare.
• Identificarea celei mai răcoroase încăperi din locuință, iar în cazul în care nu putem sta la adăpost, purtarea de îmbrăcăminte lejeră, în culori deschise și materiale cât mai naturale, folosirea ochelarilor de soare, șepcilor sau pălăriilor și în cazul porțiunilor de piele expuse soarelui - fața, mâinile - folosirea cremei cu factor solar cât mai ridicat.
Verificarea constantă a rudelor, prietenilor sau vecinilor care pot fi în pericol sau nu-și pot purta de grijă singuri.
De asemenea, verificarea animalelor de casă sau de companie, ale noastre sau ale altora, la nevoie, să ne asigurăm că au suficientă apă de băut și un loc unde căldura și expunerea la soare nu pot să ducă la arsuri și crampe musculare, epuizare fizică și insolație.
• Dacă o persoană suferă de crampe ale musculaturii picioarelor sau abdomenului trebuie îndepărtată cât mai repede de expunerea la căldură și soare și dusă într-un loc răcoros și hidratată treptat din 15 în 15 minute.
• Dacă o persoană suferă de afectare termică severă, poate avea tegumentele reci, palide, umede sau înroșite, de asemenea poate să transpire abundent și să prezinte migrene, greață, amețeli sau slăbiciune. În acest caz, persoana trebuie dusă într-un loc răcoros, îmbrăcămintea strâmtă trebuie scoasă sau descheiată la nasturi sau fermoar și pot fi aplicate prosoape cu apă rece și o sursă de ventilație, dacă persoana este conștientă, trebuie hidratată treptat și trebuie urmărită îmbunătățirea stării în care se află, în caz contrar se va apela la intervenția medicală de urgență.
• În cazurile de insolație severă, acestea pot fi amenințătoare de viață, simptomele includ tegumente înroșite, pot fi uscate sau umede, pot exista modificări ale stării de conștiență, temperatură crescută și puls crescut, stare de vomă, persoana poate avea stare de confuzie, comportament irațional sau agresiv, în acest caz persoana trebuie dusă într-un loc cu temperatură mai scăzută, iar pentru a-i scădea temperatura cât mai repede, o putem introduce în apă rece până la gât, în imposibilitatea acestui caz, o putem stropi cu apă rece și acoperi cu prosoape ude și reci sau pungi de gheață. Acest lucru se întâmplă în momentul în care corpul nu mai poate gestiona temperatura prin transpirație și acest lucru poate avea consecințe grave. După aplicarea prosoapelor reci și pungilor cu gheață, dacă persoana începe să tremure, aplicarea lor trebuie întreruptă, iar semnele vitale trebuie verificate la intervale scurte. Dacă persoana este inconștientă, trebuie căutat consultul medical de urgență.
Sursa: www.cavit.ro
