Atenție, români! Dușmanii Centenarului Marii Uniri nu dorm! TRANSILVANIA ÎN „COLIMATOR"! (LIII) Eroi (II) Bocu Sever

Distribuie pe:

A fost originar din Șiștarovăț, județul Timiș. Pe linie genealogică, l-a avut ca strămoș pe Pavel Bocu, tras pe roată pe timpul răscoalei lui Horea. Încă de pe când era elev, jandarmii maghiari l-au arestat și interogat pentru că a susținut Memorandul românilor transilvăneni din 1892. După aceea, a lucrat ca redactor la mai multe ziare, susținând drepturile naționale ale românilor din Banat și Transilvania. Până în 1912 a suportat peste 30 de procese de presă, în 1904 fiind condamnat la 3 luni și jumătate de temniță. Pentru activitatea sa de jurnalist în timpul războiului, refugiat fiind în regatul României, un tribunal militar din Ungaria l-a condamnat, în contumacie, la moarte. L-au mai condamnat încă o dată la moarte, în contumacie, pentru „înaltă trădare", sentință publicată și în Monitorul Oficial din Budapesta. Apoi, de la Paris, a susținut legitimarea internațională a Marii Uniri, la Conferința de Pace, în calitate de consilier tehnic. Între 1921-1946, timișorenii de la Torontal l-au ales în toate legislaturile parlamentare ale României. S-a mai remarcat și pentru că, în 1932, a organizat aducerea în țară și reînhumarea în pământul Banatului a osemintelor revoluționarului Eftimie Murgu, aduse dintr-un cimitir al Budapestei. Apoi, în 1940, a semnat cu marii istorici Iorga, Brătianu, Lapedatu etc. Protestul în legătură cu cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord către U.R.S.S. El este cel care a rostit, atunci, emoționantele cuvinte: „Toată țara să fie mobilizată. Ardealul nu poate fi dat… Poporul român nu poate fi dezonorat". Nu a putut rămâne nepedepsit de regimul comunist ateu, mai ales pentru că a susținut și apărat Biserica Ortodoxă. Ca urmare, l-au arestat în 1950 și aruncat în temnița de la Sighet. Aici, după cum a relatat colegul său de celulă Coriolan Bălan (fost prefect al județului Timiș - Torontal), un gardian l-a lovit cu bocancii în cap, până când i-a zdrobit maxilarul, după care și-a dat sufletul. Mormântul nu îi este cunoscut.

(Va urma)

Lasă un comentariu