La data de 14 august a.c., în baza unei sesizări primite la redacție, am verificat la fața locului care este situația. Este vorba despre pârâul Pocloș. Am primit vestea cum că o echipă de doi muncitori cosesc iarba în albia pârâului. La fața locului se confirma sesizarea: doi muncitori echipați cu haine de lucru și două motocositoare coseau iarba din albia pârâului, cât și de pe cele două maluri, pe segmentul cuprins de la intersecția străzii Budai Nagy Antal cu Secerei. Este o realitate faptul că albia pârâului este năpădită de vegetație, pe unele segmente mai mult, pe altele mai puțin. Dar să vedem o realitate mai în profunzime. Cursul pârâului Pocloș a avut parte de-a lungul anilor de unele amenajări, efectuate în etape. Ceea ce avem acum este o albie amenajată, în senul că este betonată, malurile, fie că sunt betonate, fie că sunt căptușite cu dale de beton. În timp se produc depuneri de aluviuni pe suprafața betonată, fenomen denumit colmatare, și care nu sunt îndepărtate.
Vegetația crește în aceste aluviuni, nu în beton. Deci: Cine are obligația decolmatării cursului pârâului Pocloș? Este o întrebare cu un răspuns dificil, deoarece fiecare arată cu degetul în altă direcție. Asta nu încălzește pe nimeni, întrucât, în această perioadă toridă a verii, țânțarii și-au găsit un mediu prielnic să se lăfăie prin vegetația pârâului. Presupunând că nimeni nu intenționează să încurajeze înmulțirea lor, cât și a altor insecte mai puțin confortabile sănătății și unui trai uman civilizat, am solicitat opinia domnului Călin Fockt, purtător de cuvânt la Apele Române. Domnia sa ne-a relatat astfel: „La pârâul Pocloș se lucrează de trei zile. Conform celor prevăzute în programul tehnic, întreținerea pârâului se face de două ori pe an și privește vegetația de pe maluri. Lucrarea este pe durata a zece zile și se va avansa până dincolo de intersecția cu Bulevardul 1 Decembrie 1918. Ne dorim, până la podul de la strada Livezeni. Este adevărat că datorită ploilor și a căldurii din această vară, ar fi necesitat să efectuăm lucrarea de trei ori pe an, dar personalul nostru a fost mobilizat în zonele din țară unde s-au produs inundații. Dar să fim bine înțeleși, nu suntem gunoierii pârâului. Conform OUG nr.21/2001, aceste sarcini revin administrației locale, respectiv, Primăriei. În caz că se manifestă o inițiativă de curățare a albiei pârâului din partea unor ONG-uri sau a Penitenciarului, cum a mai fost, înțelegem să le dăm o mână de ajutor, dar nu și de a curăța albia de gunoaie…"
Este de înțeles. Înseamnă că decolmatarea cursului pârâului Pocloș revine Apelor Române și nu mai dorim să crească vegetație în mâlul depus, nu mai vrem nici țânțari, broaște, viespi și altele. Pe de altă parte, Primăria va mobiliza o echipă de intervenție de la serviciul de salubritate care să curețe albia pârâului de gunoaie. Presupunem că Poliția Locală va aplica amenzi drastice celor ce vor continua să polueze pârâul Pocloș. Când se vor întâmpla toate astea cumulate și sincronizate? Răspunsul este taina viitorului…
