Moto: „Nu recunosc alt semn al superiorității decât bunătatea".
„Libertatea și progresul sunt scopul artei și al vieții întregi"
Ludwig van Beethoven
O cunosc pe Silvia Halăr din anii '65, când domnia sa era studentă la cel mai galonat conservator din țară, cel din Cluj-Napoca, iar eu eram profesor de muzică într-o comună frumoasă - Zau de Câmpie - din zona colinară a Ardealului.
În anul 1969, SILVIA HALĂR își începe cariera de profesor de muzică la un liceu foarte bun din Târgu-Mureș „Mihai Eminescu". Misiunea era foarte dificilă, întrucât în fiecare an preda teorie-solfegiu și pretențiile muzicale erau mari la elevii cei mai buni care la rândul lor urmau să pregătească noi generații de personalități complexe care erau vlăstarele țării.
Contactul cu elevii nu a fost dificil întrucât în primele clase făcute la liceul pedagogic din zorii școlii, tinerii elevi urmăreau cu tărie să-și sporească reușita în viață. În plus ambițioasa elevă - SILVIA - venea din zona Sighișoarei, unde dominau sașii cu ambițiile și pretențiile lor de oameni ordonați și exacți în tot ce făceau. În plus, de mici, sașii făceau cunoștință cu un instrument de suflat sau cu clape care-i ajuta toată viața să participe la evoluția comunității locale din punct de vedere social și artistic.
Dar să revenim la Cluj-Napoca, unde cultura și economia erau cele mai puternice - în Ardealul nostru drag -, unde SILVIA începea să-și arate calitățile și ambițiile de elev strălucit. Pe lângă materiile curente a fost propusă să învețe viola, un instrument nu prea accesibil pentru un elev venit de la Saschiz. Cu toate greutățile, Silvia a reușit să-și domine colegii din Cluj-Napoca - viitorul liceu „Sigismund Toduță".
După terminarea liceului a dat admitere la Conservatorul „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca unde l-a avut ca și coleg pe Kovacs Andras, un student conștiincios și harnic, care făcea cinste studenților proveniți din zonele mureșene.
Dintre profesorii străluciți pe care SILVIA i-a avut la Conservatorul „Gheorghe Dima" reținem, l-a dirijat pe Dorin Pop; la istoria muzicii, pe Romeo Ghircoiașu, armonic pe Cornel Țăranu - rector, era SIGISMUND TODUȚĂ -, Liviu Comer la aranjament coral și contrapunct apoi, devenind rector -, la metodică și pregătire pedagogică Ligia Zoicaș și Aurel Ivășcanu, la folclor pe Ioan Nicola, la forme muzicale pe Vasile Herman, la istoria muzicii și pe dl. profesor Gh. Merișescu, iar la teorie și solfegiu pe Ioan Husti, și pe Ionel Pantea la canto.
În momentul intermediar al prezentării noastre - trebuie să amintim publicului cititor al „Cuvântului liber" - ziar îndrăgit și de abonații numeroși, și pe cumpărătorii zilnici de la chioșcurile unde se mai distribuie presa - în noua eră democratică - vă reținem atenția cu faptul că absolventa de Conservator, Silvia Halăr, a fost șefă de promoție a acestei instituții remarcabile care este Conservatorul „Gheorghe Dima" și a fost prima pe țară la repartiția făcută de M.E.
De asemenea, în anul IV a primit bursa Gheorghe Gheorghiu Dej - 500 lei pe lună.
Dorind să fie cât mai aproape de casă - Saschiz - a optat pentru Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu" din Târgu-Mureș - orașul florilor și al școlilor unde mai preda d-na Hortenzia Silvaș, care a inițiat-o pe Silvia în tainele concrete ale dirijatului „pe viu".
Pretențiile direcțiunii de a avea un cor foarte bun au fost realizate de proaspăta profesoară, tânăra Silvia Halăr, care a abordat un repertoriu variat, cu diferite probleme de interpretare, așa încât la spectacolele organizate periodic erau audiate de părinți, profesori, învățători, manageri de școli din județ, conducerea școlii, oficialități municipale, județene - nu de puține ori - oficialități ale Ministerului Educației și Învățământului din București.
Ținând cont de criticile unui fin observator al fenomenului, expert în domeniu, vă voi prezenta o parte din repertoriul corului pe voci egale, condus cu mult zel de colega noastră exigentă, tenace - dar și cu multă înțelegere când elevii aveau nevoie ca părinții care-și mângâie copiii prin somn, ca să nu fie mai pretențioși în zilele următoare.
Dintre piesele patriotice amintim lucrările scrise de Ciprian Porumbescu: „Pe-al nostru steag", „Românul", „Tricolorul", și „Treceți batalioane române Carpații" de Marius Cuteanu.
Un episod insolit era și acela când corul era condus de d-na Lavinia Bârlogeanu, absolventă a Școlii de muzică din Reșița, unde a studiat violoncelul, iar în timpul studenției, datorită calității lor deosebite de soprană (vocea I) a cântat în corul Madrigal.
Alte piese din repertoriul corului Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu", Franz Schiller „Cântecele nopții", Emilian Șerban „Mai am un singur dor", Gheorghe Cucu „Haz de necaz", Scheletti „Ce te legeni codrule", V. Popovici „Sara pe deal", Johanes Brahms „Cântec de leagăn", W. A. Mozart „Cântec de primăvară", Gheorghe Dima „Ziua ninge". Din repertoriul bogat al sărbătorilor de iarnă am reținut trei colinde: „Mare minune" de Gh. Cucu, „Plecarea magilor" de D. G. Kiriac și „Ziurel de zi" de Tiberiu Brediceanu.
Nu putem încheia fără a aminti faptul că la întrebarea cu privire la numele Halăr - în cimitirul comunei sunt trei variante - colega noastră ne-a răspuns: „În satul Mihai Viteazul ședea la castel un proprietar bogat cu acest nume. El avea proprietăți la Mihai Viteazu, Saschiz, Albești, Boiu și pentru a-i urmări mai ușor pe lucrători a pus acest nume tuturor ostenitorilor pe pământul său. Astfel, oficialitățile îi puteau depista mai ușor în caz de nevoie.
Am putea aminti lucruri interesante privind Corul Sindicatului Învățământului condus de Silvia Halăr, apoi de Erek Eva, despre concursurile corale județene și republicane, despre acțiunile concepute și conduse de Silvia Halăr, despre comisiile de admitere la liceu și despre examenele de bacalaureat. Lucruri interesante s-ar putea aminti despre concertele, programele muzicale susținute în județul Mureș, la Grebeniș - la moșia domnului și doamnei Moldova, profesori apreciați în toată zarea câmpiei - Târnăveni, Sighișoara, Reghin și în județele limitrofe, despre modul ingenios de testare al elevilor, despre biblioteca franceză și tragedia doamnelor Oheix Jaqueline și Deliei Man - colaboratoare apropiate ale Silviei Halăr, despre exmatricularea Marcelei Bălțatu - o dotată elevă din Târnăveni - de la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca, întrucât tatăl ei a fost preot.
Cu speranța că veți urmări cu același interes viitoarele articole referitoare la coruri, soliști instrumentiști, acțiuni culturale și personalitățile mureșene, care s-au încumetat să conducă astfel de formații. Suntem convinși că ați primit cu rugăciuni fierbinți marile sărbători creștine „Adormirea Maicii Domnului" în 15 august, iar în 16 august Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și sfetnicul Ianache, Sf. Cuv. Iosif de la Văratec, Sf. Mc. Dionid.
Doamne ajută-i pe români!
