Indiscutabil, pesta porcină poate fi ținută sub control prin acțiuni profilactice. Înainte de 1989, toți porcii erau vaccinați cu vaccin contra pestei porcine după un program bine stabilit (vezi documentația referitoare la pesta porcină din manualul de boli infecțioase). De ce oare a fost interzis acest vaccin de către Uniunea Europeană? S-a justificat că vaccinul respectiv ar avea efecte negative asupra sănătății omului. Nu-i adevărat, deoarece sacrificarea porcilor pentru consum se făcea după aproximativ două luni de la ultima vaccinare, când dispărea din carne orice urmă de vaccin. Iată că UE face și greșeli.
Este mai bine acum când omorâm sute de mii de porci și distrugem o industrie de creștere a porcului care începuse să ia avânt? Să nu mai vorbim de numărul enorm de locuri de muncă desființate și repercusiunile care vor fi resimțite, în curând, de populație, prin creșterea prețului cărnii de import.
Institutul Pasteur din București, care producea vaccinuri pentru păsări și porci a fost desființat. Dacă se păstra protocolul de vaccinări, așa cum era înainte de 1989, șansele de apariție a bolii erau minime, chiar dacă, din motive de concurență din exterior, s-ar fi încercat provocarea pestei porcine, așa cum circulă unele scenarii: pe lângă îmbolnăvirea porcilor mistreți, care este o cauză reală, se vorbește și de aducerea de carne infestată din alte țări, dar și de prafuri aruncate din avion.
Specialiștii Uniunii Europene, înainte de a opri vaccinarea profilactică, ar fi trebuit să țină cont de părerea medicilor veterinari români care au lucrat în marile complexe de creștere și îngrășare a porcului, din România, domeniu în care eram foarte avansați.
În orice caz, din moment ce Uniunea Europeană a oprit vaccinarea, tot ea trebuie, pe lângă banii acordați ca ajutor proprietarilor, pentru fiecare porc eutanasiat, să vină și cu măsurile necesare pentru stoparea bolii.
