Târgumureșenii au dreptul să știe - Povestea unei centuri ocolitoare care nu “ocolește” decât interesele orașului

Anul 2010 părea că are... semne bune

La începutul lunii ianuarie 2010, s-a obținut acordul de mediu pentru defrișarea a 8,24 de hectare, suprafață aflată în Pădurea Dealu Mare și Pădurea Târgu-Mureș pentru realizarea proiectului “Stradă de legătură între Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș - strada Livezeni”.

Două luni mai târziu, Consiliul local municipal de la acea vreme a adoptat trei hotărâri (numerele 76, 77 și 78, din 25 martie 2010), prin care au aprobat asumarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (care cuprindea acest proiect), Studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici, precum și susținerea proiectului de către legislativul municipal.

Până la jumătatea anului, a fost obținut avizul Direcției Silvice Târgu-Mureș privind scoaterea definitivă din fondul forestier a suprafeței de 7,5 ha, s-a luat act de prevederile legislației în vigoare, în conformitate cu care s-a emis acordul pentru scoaterea din fondul forestier național a suprafeței de 7,5 ha și compensarea cu o suprafață de aproape 6 ori mai mare (37,7 ha) necesară realizării obiectivului propus. (Cu alte cuvinte, în locul celor 7,5 hectare defrișate urmau să fie împădurite de 6 ori mai multe.)

În luna iunie a aceluiași an s-a obținut avizul (nr. 32) emis de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Brașov, urmând ca acesta să fie revizuit potrivit modificărilor survenite pe parcurs privind suprafețele ce urmau a fi defrișate.

Hățișul birocrației, la concurență cu hățișul pădurii

Cu toate avizele ștampilate și documentele în bună regulă, au început demersurile la Ministerul Mediului și Pădurilor pentru obținerea Ordinului de Ministru privind scoaterea din fondul forestier național a suprafeței aferente proiectului. După 35 de zile de la depunerea solicitării, și cu o întârziere de 15 zile peste termenul legal, ministerul informează municipalitatea că s-a rezolvat, în sensul că documentația a fost respinsă, din cauză că prezenta unele... neclarități.

O nouă adresă a fost expediată pe adresa Ministerului Mediului și Pădurilor, cu clarificările solicitate, dar... silențium total, deși trecuseră 55 de zile de la data înregistrării. Primăria nu s-a lăsat bătută: atât prin fax, cât și prin poșta specială, a fost trimisă o nouă adresă prin care se invoca procedura aprobării tacite, prevăzută de normativele în vigoare (OUG nr. 27/2003, aprobată prin Legea nr. 486/2003). După alte 53 de zile, a sosit și răspunsul: respingerea solicitării, invocându-se aspecte clarificate deja și acte normative apărute ulterior depunerii cererii. Un nou dosar, cu documentația reorganizată pe baza adreselor anterioare a fost retransmis în vederea obținerii Ordinului de Ministru, municipalitatea adresându-se, între timp, Curții de Apel Târgu-Mureș, pentru a solicita, în baza legii, declanșarea procedurii aprobării tacite.

Surpriză: ministerul răspunde, cu 10 zile peste termenul legal, că se impune completarea/refacerea documentației, invocând aspecte neamintite în adresele anterioare, documentația fiind aceeași.

În 2011 au fost elaborate nu mai puțin de 4 variante ale documentației Lucrări topografice necesare calculării suprafețelor de teren ce urmează a fi scoase definitiv din circuitul forestier, toate variantele fiind verificate de Direcția Silvică. Toate au fost, însă, retrimise spre (re)analizare, revizuire, reformulare, invocându-se modificarea, între timp, a prețului metrului cub de masă lemnoasă pe picior, așa că se impunea reevaluarea fișelor și redactarea unor noi fișe tehnice de calcul.

Exasperat de insistențele municipalității, ministerul, ca să-și ia de-o grijă, a rezolvat, în fine, problema: prin ordin de Ministru, Pădurea Târgu-Mureș, prin care urma să treacă obiectivul în speță, a devenit arie naturală protejată, amplasamentul fiind declarat ca sit Natura 2000 și, pentru închiderea oricărei portițe pentru realizarea proiectului, s-a ajuns până la intabularea unei bucăți de teren de pe traseu, ca să fie sigur că nu vor mai fi obținute avize de mediu.

În concluzie, prin declararea zonei ca sit Natura 2000, demersurile privind finalizarea proiectului au fost întrerupte, fapt ce a dus la pierderea valabilității întregii documentații și a avizelor obținute.

Să nu uităm că (foarte important!), în tot acest răstimp, ONG-urile de mediu s-au dat peste cap să demonstreze că realizarea drumului prin pădure ar fi creat mari neajunsuri broaștelor și liliecilor din zonă, bioritmul lighioanelor fiind grav afectat: broaștele nu mai puteau orăcăi în voie, iar liliecii nu mai puteau zbura în condiții corespunzătoare. Ca să nu mai vorbim de iepuri.

Punct și de la capăt

Ce a urmat se știe și se vede cu ochiul liber. Pe scurt, în 2014 administrația județeană a luat problema în mână și, cot la cot cu CNAIR, s-a pus pe construit alt drum, “mai trainic și mai frumos”: “linia de centură”, de 11,65 km, urma să realizeze legătura dintre DN 13 și DN 15 - intrarea în localitatea Ernei, pe traseu fiind prevăzute 5 poduri, două pasaje, un viaduct și un sens giratoriu. S-a pornit în forță, pe șantier mișunau buldozerele, camioanele, muncitorii nu mai pridideau cu munca. ONG-urile nu mai cârcoteau. “Acesta este un proiect extraordinar de prost. Este o bătaie de joc la adresa cetățenilor și a banilor europeni. Proiectul era foarte clar de 10 milioane de euro și s-a preferat unul de 82 de milioane... Au fost influențe majore ale unor grupuri de interese care conduceau din spate aceste ONG-uri. Dovada? În momentul în care au fost făcute defrișări, au fost distruse livezi întregi, dar nu am văzut nicio reacție, ba din contră”, spunea, cu ceva vreme în urmă, primarul Dorin Florea.

Să ne scuze dom' primar, da' noi am văzut o “reacție”: broaștele, liliecii și iepurii au încins hora-n șantier, țopăind de bucurie că nu le-a fost afectată biodiversitatea.

Că proiectul s-a născut mort (deși s-au tăiat “pamblici” și s-au ținut alocuțiuni despre noile succese în materie de infrastructură) a reieșit la scurtă vreme: pe la începutul acestui an, CNAIR a anunțat, brusc și oficial, că a fost reziliat contractul de execuție a centurii ocolitoare a Târgu-Mureșului. Interpelat în privința celor care se fac vinovați pentru această situație și ce sancțiuni s-au aplicat pentru întârzierile în execuția lucrărilor, Ministerul Transporturilor a răspuns “cu celeritate” că se va analiza, se va stabili, se va identifica, se vor face toate demersurile, se vor depune toate eforturile, se vor mobiliza toate energiile, sens în care se are în vedere încheierea unui nou contract de proiectare și execuție lucrări etc.

“Cer de urgență prefectului, președintelui Consiliului Județean, să dea explicații vis a vis de Centura Târgu-Mureșului! Eu nu m-am dus la tăiat de panglici! Sau pamblici cum spune ăla... Eu nu m-am dus la tăieri și poză de sezon! Sunt patru poze, începând de pe timpul lui Mitrea. Ce se întâmplă? Se mai face, nu se mai face, s-au făcut sensuri giratorii, s-au făcut blocaje pe strada de la Livezeni... Păi, amenajează și treci pe sub pasarelă, ce ocolești, dacă nu se mai face! (...) Sunt lucruri pe care le cer în numele târgumureșenilor! În Târgu-Mureș vin 1.000 de mașini de la Reghin în fiecare dimineață, și peste Podul Mureș vin 3.400 - 3.500. Nu e normal să pui această întrebare?”, s-a burzuluit primarul, într-o conferință de presă.

Ce-i drept, atât cei de la Prefectură, cât și cei de la CJ, i-au răspuns “cu celeritate” că pe ei îi interesează foarte tare problema centurii (ocolitoare), pe care o urmăresc “îndeaproape”, dar proiectul este implementat și gestionat de CNAIR așa că, dacă apar probleme neplăcute, adresați-vă medicului sau farma... ăăă... pardon (na, că am încurcat reclamele publicitare)... adresați-vă CNAIR... Și că ei, în niciun caz, n-au participat la vreo tăiere de panglici... Cu atât mai puțin... de “pamblici”. Să n-avem vorbe.

Centură, peste 108 luni

Într-adevăr, anul acesta, la 22 mai, CNAIR a publicat un măreț comunicat de presă, din care aflăm că a depus spre finanțare din fonduri europene proiectul “Varianta de ocolire Târgu-Mureș”. Pe scurt, acesta prevede construirea a 11,6 km de ocolire, 5 poduri, una bucată viaduct, 2 intersecții giratorii și 2 parcări, reducerea timpului de călătorie cu 20,28 minute, creșterea confortului, fluidizarea și siguranța traficului, economie de combustibil, scăderea poluării, reducerea numărului de accidente rutiere și de victime umane. Durata proiectului - 108 luni, din care au trecut patru, deci mai avem de așteptat 104 luni. Bine, nu-i problemă că 104 luni de împărțit la 12 egal 8,666 ani, dar altceva ne îngrijorează: dacă, cumva, timpul de călătorie, în loc să se reducă cu 20,28 minute, se va reduce cu 20,30 minute? Plus că nu se amintește nimic despre vietățile pădurii .

Acum, că tot a terminat autostrada Târgu-Mureș - Iași - Ungheni, CNAIR să vadă dacă nu cumva e pericol să alunece broscoii de pe viaduct...

 

Lasă un comentariu