Raportul asupra securității alimentare și nutriției în lume al Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că, în anul 2017, la nivel global, una din nouă persoane suferea de foame, în timp ce, pe de altă parte, una din opt persoane suferea de... obezitate.
Până în 2030, foametea ar trebui eradicată
Potrivit raportului ONU, în anul 2017, numărul oamenilor înfometați din lume a ajuns la peste 821 de milioane de persoane, după o creștere continuă în ultimii trei ani. Pe de altă parte, și obezitatea continuă să se înrăutățească, mai mult de unul din opt adulți din lume fiind obez.
Foametea a crescut în ultimii trei ani, revenind la niveluri de acum un deceniu. Anul trecut, 11% din populația globului era flămândă.
Progrese limitate se înregistrează și în abordarea diferitelor forme de malnutriție, fiind pusă în pericol sănătatea a sute de milioane de oameni. Această inversare a trendului lansează un avertisment clar că trebuie făcute mai multe lucruri, urgent, dacă obiectivul de eradicare a foametei se dorește a fi atins până în 2030.
Situația se înrăutățește în America de Sud și în majoritatea regiunilor din Africa, în timp ce tendința de scădere a subnutriției care a caracterizat Asia pare să încetinească în mod semnificativ.
Extremele climatice asupra foametei
„Variabilitatea climatică care afectează precipitațiile și sezoanele agricole, precum și extreme ale climatului, cum ar fi seceta și inundațiile, se numără printre principalele motoare ale creșterii foametei, însoțite de conflicte și de încetiniri ale economiei.
Schimbările climatice subminează deja producția de culturi importante, cum ar fi grâul, orezul și porumbul din regiunile tropicale și temperate și, dacă acestea nu obțin rezistență climatică, este de așteptat ca situația să se înrăutățească pe măsură ce temperaturile cresc și devin mai extreme. Prevalența și numărul de persoane subnutrite tind să fie mai mari în țările extrem de expuse la extreme climatice. Subnutriția este mai mare și atunci când expunerea la extreme climatice este întâlnită de o proporție mare a populației care depinde de sistemele agricole foarte sensibile la variațiile de precipitații și temperatură.
Anomaliile temperaturilor în zonele agricole au continuat să fie mai mari în perioada
2011-2016, față de media pe termen lung, ceea ce a dus la valuri frecvente de căldură extremă în ultimii cinci ani.
De asemenea, se schimbă și natura anotimpurilor de precipitații.
Ne confruntăm acum cu un start fie întârziat, fie precoce al anotimpurilor ploioase și cu o distribuție inegală a precipitațiilor în cadrul unui sezon. Organismele dăunătoare pentru producția agricolă contribuie și ele la lipsa de disponibilitate a alimentelor, cu efecte negative care determină creșterea prețurilor la alimente și pierderi de venituri", arată raportul ONU.
151 de milioane de copii subdezvoltați
Toate acestea, cumulate, reduc accesul populației la alimente. Totuși, s-au înregistrat reduceri în ceea ce privește malnutriția copiilor. Aproape 151 de milioane de copii cu vârste sub cinci ani erau prea subdezvoltați pentru vârsta lor, în 2017, datorită malnutriției. Comparativ, 165 de milioane de copii se regăseau în această situație în 2012.
La nivel global, Africa și Asia au înregistrat 39%, respectiv 55% din toți copiii malnutriți.
Prevalența subdezvoltării copiilor rămâne extrem de ridicată în Asia, unde aproape unul din 10 copii sub cinci ani are o greutate prea mică pentru înălțimea sa, comparativ cu doar unul din 100 în America Latină și Caraibe.
De asemenea, este rușinos faptul că una din trei femei de vârstă reproductivă la nivel global este afectată de anemie, lucru care are consecințe semnificative asupra sănătății și dezvoltării atât a femeii, cât și a copiilor lor. Nicio regiune nu a înregistrat o scădere a anemiei în rândul femeilor de vârstă reproductivă, iar prevalența în Africa și Asia este de aproape trei ori mai mare decât în America de Nord.
Subnutriți și obezi, în aceeași gospodărie
Raportul ONU evidențiază că obezitatea la adulți continuă să crească, mai mult de unul din opt adulți din lume fiind obez. Problema este acută în America de Nord, dar și Africa și Asia se confruntă cu o tendință ascendentă.
Paradoxal, subnutriția și obezitatea coexistă în multe țări și pot fi văzute chiar una lângă alta, în aceeași gospodărie. Accesul slab la alimente nutritive datorită costurilor mai ridicate, stresul de a trăi în insecuritate alimentară și adaptarea fiziologică la lipsa alimentelor explică de ce familiile care se confruntă cu insecuritate alimentară pot avea un risc mai mare de obezitate.
