Satul Cașva este așezat pe malul drept al Râului Gurghiu, fiind o așezare românească ce va avea un rol important în desfășurarea evenimentelor anului 1918.
Adunarea poporului din Cașva în vederea constituirii a CNR local a fost ținută în ziua de 8 noiembrie 1918 în locul numit “Călădăi”. Deși protocolul încheiat cu acest prilej menționează că locul de desfășurare al adunării ar fi fost în fața bisericii greco-catolice, adevărul e că adunarea s-a desfășurat în spatele bisericii, locul unde se află și astăzi “nucul unirii”, acest fapt ne este relatat de către Marin Mărioara, născută Pop, fiica lui Ioan Pop. Cercetarea terenului este în spiritul acestei afirmații, spatele bisericii oferea spațiul necesar desfășurării adunării.
În explicarea etimologică a așezării “Călădăi” există mai multe variante care au o notă comună, aceea de loc strâmt. Astfel, “La Călădăi” ar fi locul unde se făcea joc, feciorii se strângeau la joc și atunci venea armata și-I prindea cu lățul și-I ducea la oaste. O altă variantă verosimilă susține că termenul “Călădăi” provine de la locul și instalația pentru monta vitelor, deci era tot un loc strâmt. Tradiția locală explică termenul ca un loc unde în vechime erau judecați și pedepsiți făcătorii de rele.
Mulțimea adunată prin aclamațiune alege un prezident, pe învățătorul pensionar Ioan Pop și pe învățătorul Florean Pop ca notar. În continuare, se face apel la apărarea liniștii și ordinii, prezidentul, într-o vorbire aleasă, îndeamnă poporul la bună înțelegere.
Urcă apoi la tribună preotul Simion Zehan și învățătorul Florean Pop, care vestesc prin cuvinte plăcute libertatea națiunii române și recunoașterea Comitetului Național Român din Transilvania și Ungaria ca primul for politic al nostru. În consens cu marile evenimente prin care trecem, pentru liniștea comună, înțelegând însemnătatea timpurilor grele, prin aclamațiune, se alege garda națională formată din: Alexandru Pop, conducător, Partenie Marcoș, Gligore Boar Măriuc, Ioan Pop a Gorii, Vasile Murar al lui Simion, Nicolae Fola, Ioan Dârloman, Florea Șărdean și Ioan Șimon Obreja.
Gardiștii depun jurământul de credință pentru Comitetul Național Român. În încheierea adunării se cântă cu însuflețire “Deșteaptă-te române”!
Momente de înalte trăiri și emoții cunoaște populația Cașvei cu prilejul adunării generale pentru alegerea senatului național român comunal, ținută la 29 noiembrie 1918, din încredințarea mărețului Comitet național român din Transilvania și Ungaria, ca for suprem al sfintei noastre cauze naționale române.
Prezidentul Ioan Pop, printr-o vorbire frumoasă, salută pe cei prezenți și mărețul Comitet Național Român din Transilvania și Ungaria. După ce participanții cântă Imnul Unirii, cu prilejul dezvelirii steagului național, s-a produs o mare însuflețire, declarând deschisă adunarea de constituire a Senatului național român. Prin aclamațiune, adunarea alege de prezident, pe Ioan Pop, învățător pensionar, iar ca notar pe Florean Pop, învățător, fiul lui Ioan Pop, și ca membri de încredere, pe Simion Zehan, preot greco-catolic, și pe Victor Șuteu, paroh greco-catolic, după care sunt aleși următorii membri în senatul român: Simion Zehan, preot greco-catolic, Florean Pop, învățător, Victor Șuteu, preot greco-catolic, Florea Boar Știrb, econom, Vasile Murar, econom, Cost. Mihăilă Boar Mărinii, econom, Vasile Dobrean, econom (măcelar), Zaharie Simion, comerciant, Partenie Boar, econom, Ioan Dârloman, econom, Vasile Petra, econom, Boar Toader, econom, Teodor Pop, econom (diacon), Ioan Nuțiu, econom, Mihăilă Șuteu, econom, Mihăilă Boar Huc, administrator, (funcționar consiliu), Dumitru Moldovan, econom, Constantin Boar, econom, Flore Marcoș, econom, Ioan Șimon, econom, Ioan Șuteu, econom, și Ștefan Pop, econom.
Cei aleși jură credință și supunere Comitetului Național Român, ca supremul nostru for, sub steagul național român.
Locuitorii Cașvei sunt reprezentați la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia printr-un delegat cu drept de vot decisiv și anume Alexandru Pop și 5 participanți: Marcoș Partenie, Petra Vasilie, Boar Gligore a lui Ionu Mărinii, Boar Vasile și Pop Florean.
Marcoș Partenie (22 febr. 1895-29 iunie 1963) a fost țăran mijlocaș din Cașva, fiul lui Marcoș Ioan și Cătălina. A absolvit 7 clase, a participat în Războiul Reîntregirii, fiind rănit la o mână și în piept, iar în timpul evenimentelor din 1918 este participant la Sărbătoarea Unirii de la Alba-Iulia. După Unire, îndeplinește un timp funcția de viceprimar al comunei Cașva. Are descendenți pe Marcoș Ionel, n.1934, agricultor, domiciliat în Cașva nr. 33, Șuteu Teodora, n. 1929, cu domiciliul în Cașva nr. 131 și Boar Floarea, n. 1941 domiciliată în Cașva nr. 131.
Boar Vasile a fost țăran mijlocaș. Este absolvent a 7 clase. A îndeplinit, timp de 18 ani, funcția de primar. După ce se întoarce de pe front se află printre fruntașii satului în acțiunea de pregătire și desfășurare a adunării de constituire a consiliului național local. Fiica lui Boar Paraschiva, n. 1924, avea domiciliul în Cașva nr. 202.
Ioan Pop (1861-29 oct. 1943) a fost primul învățător cu pregătire pedagogică de pe Valea Gurghiului, este absolvent al Preparandiei de la Blaj. Prin stăruințele dânsului s-a construit localul Școlii Generale din Cașva, el fiind donatorul terenului pentru construcție. În Primul Război Mondial, când trupele române au trecut Carpații pentru dezrobirea Ardealului și avangarda acestora a ajuns în hotarul comunei, a luat legătura cu un căpitan român și a sprijinit stabilirea principalelor puncte de înaintare și zonele de acces spre Reghin. A fost ales președintele CNR local, a activat în garda națională, a fost propus ca delegat pentru Marea Adunare Națională, însă s-a îmbolnăvit, fiind operat în spitalul din Reghin. Fiind grav bolnav, n-a participat la Alba-Iulia, în locul dânsului a mers Florean Pop, fiul lui Ioan Pop, care era atunci învățător în Cașva și Pop Alexandru, care va fi apoi desemnat ca delegat, la 28 nov. 1918, în cercul electoral Gornești. Ioan Pop a fost organizatorul și alesul poporului, care trebuia să meargă la Alba-Iulia, dar din cauza bolii n-a putut pleca, entuziasmul lui de mare român l-a avut toată viața, rămânând până la sfârșitul vieții un mare patriot. Ioan Pop era cunoscut și apreciat de toată Valea Gurghiului, unde a dezvoltat o muncă rodnică pentru ridicarea satului și a țărănimii, înființând cooperativa forestieră și fiind membru în diferite asociațiuni și instituții cu caracter economic, financiar și cultural, printre altele și membru în consiliul de directori ai Băncii Mureșeana din Reghin. A fost decorat pentru activitatea sa. Cu firea lui cumpănită, blândă, bună, cu vocea frumoasă și înțeleaptă a câștigat simpatia tuturor și mai ales a satului său, ai cărui locuitori au luat cu toții parte la înmormântarea aceluia care, 24 de ani, ca învățător confesional, apoi consilier și consilier comunal, i-a îndrumat. A fost căsătorit cu Aurelia, n. Târnăveanu, cu care a trăit într-o căsnicie fericită 43 de ani, având 7 copii, 5 fii și două fiice: dr. Emil Pop, ing. Cornel Pop, înv. Mircea Pop, înv. Florean Pop, col. Ionel Pop și fiicele Mărioara Pop, căsătorită Marin și Felicia Pop, căsătorită Nicolescu. Prestigiul de care s-a bucurat Ioan Pop este evidențiat de faptul că la înmormântarea sa din 1 nov. 1943 au participat aproape toți preoții și intelectualii din Reghin și Valea Gurghiului, printre care și dr. Ioan Harșia, președintele CNR Județean.
Mai puține date deținem despre delegatul Alexandru Pop, cel care a contribuit prin votul său la înfăptuirea Marii Uniri. Este născut la 17 iulie 1880, în Cașva. A fost primul primar român din Cașva. În anul 1918 este ales conducătorul gărzii naționale române din Cașva. Când și-a căsătorit fiica, în noaptea nunții, i-a decedat soția. Alexandru Pop a murit la 28 octombrie 1928, la 48 de ani, fiind bolnav de tuberculoză.
(Va urma)
