Satul Comori (Chinceș) este situat în partea de sud-est a Gurghiului, la o distanță de 5 km de acesta. Legătura cu Gurghiul se face printr-un drum comunal asfaltat. Comoriul este un sat de agricultori. Spre deosebire de celelalte localități din zonă, din Comori sunt puțini muncitori navetiști la întreprinderile din Reghin. În anul 1910 populația localității era de 532 de locuitori, români.
În noiembrie 1918 se constituie Consiliul național român local, fiind alcătuit din 12 membri, președinte este dl. Patriciu Tătar, iar la 10 noiembrie se constituie și Garda națională română locală, formată din 27 de membri, comandantul ei fiind Zaharia Mariș. În anul 1918 erau funcționari în Chinceș, Zaharia Mariș a lui Leonte, primar, Nagy Matyaș, notar, Vasile Moldovan, casier, Nicolae Ciurba a lui Pintilie, Florea Lupu a lui Florea și Ioniță Mariș, jurați. Funcționarii aceștia erau tot cei vechi și nu au depus jurământ în fața Consiliului național comunal.
Din Comori au participat, la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia: Mariș Zaharia (1878-1953), agricultor, Ciurba Dumitru (1881-1970), agricultor, Ciurba Nicolae și Lupu Florea, agricultori.
Dintre aceștia, se distinge personalitatea lui Mariș Zaharia, țăran din Chinceș. A absolvit 7 clase elementare, a îndeplinit timp de 17 ani funcția de primar al comunei. A dat dovadă de putere de muncă, a fost un om energic, apărând interesele obștii. În timpul evenimentelor din 1918 este ales Comandantul Gărzii naționale din localitate. A avut 14 copii, din care, în anul 1988, mai erau în viață Mariș Florea, n. 1914, agricultor, cu domiciliul în Comori nr. 94, Mariș Simion, n. în 1922, agricultor, domiciliat în Comori nr. 19, Mariș Leon, lct. col. cu domiciliul în Craiova, Calea București, bl. 8, sc. 3, et. 3, ap. 16, și Mariș Silvia, n. 1927, agricultoare, cu domiciliul în Comori nr. 96.
Satul Glăjărie se află la 10 km de Gurghiu, în direcția nord-est. În anul 1910 localitatea avea 1.254 de locuitori. Populația localității este mixtă, aici au trăit și muncit împreună, românii și maghiarii care au fost implicați în vâltoarea evenimentelor istorice.
Și la Glăjărie începe acțiunea de organizare a românilor prin constituirea, la 21 noiembrie 1918, a Consiliului național român când sunt aleși cei 13 membri: Petre Lucaci, președinte, econom, Vasile Lucaci, ec. Constantin Bloj, ec. Vasile Moldovan, ec. Ilie Suci, ec. Ilie Hărșan, ec. Vasilie Hărșan, ec. Petrea Hărșan, ec. Filon Suci, ec.
Vasile Suci, ec. Pavel Moldovan, funcționar (jandarm), Galaftion Suci, ec. și Vasile Boar, econom. Aceștia, se menționează în protocol, sunt îndatorați a conduce comuna noastră în cea mai mare ordine și a fi bărbați, și cu cea mai mare silință a ne susține serviciul care se cere față de noi.
Președintele Consiliului național român local este Petre Lucaci, născut în anul 1872, dintr-o familie de țărani. Nu a participat la prima conflagrație mondială, beneficiind de scutire, dar este concentrat și lucrează la pădure. A avut fiu pe Lucaci Petru, n. 1903, era domiciliat în Glăjărie nr. 165. Petre Lucaci a decedat în anul 1949, la vârsta de 77 de ani.
Vasilica Lucaci (1890-1976), Vosi-baci, a fost agricultor. În timpul Primului Război Mondial participă la luptele din Serbia. După Marea Unire a îndeplinit, timp de 15 ani, funcția de primar al comunei Glăjărie. A crescut 5 copii, 4 fii și o fiică, și anume, Lucaciu Filon, n. 1922, Glăjărie nr. 208, Lucaciu Mihăilă, n. în 1930, agricultor, domiciliat în Fundoaia, Lucaciu Ion, n. 1932, Glăjărie nr. 205, Lucaciu Ilie, n. 1935, domiciliat în Fundoaia și Hărșan Maria, n. 1938, domiciliată în Fundoaia.
Petrea Hărșan (1895-1972), agricultor, a practicat și meseria de zidar. Este ales membru în Consiliul național local. A participat la război pe fronturile din Rusia și Italia. A avut 3 fii și o fiică, și anume, Fola Alexandrina, n. 1922, Glăjărie nr. 142, Hărșan Teofil, n. 1924, casier, a avut domiciliul în Gurghiu, str. Florilor nr. 40, Hărșan Ion, n. 1926, Glăjărie nr. 132, și Hărșan Petru, n. 1940, cu domiciliul în Glăjărie nr. 182.
