Primesc deunăzi o recomandată de la Primăria comunei mureșene Crăciunești, localitate în care, recunosc, n-am pășit vreodată nici măcar întâmplător, nefiind invitată la vreo manifestare culturală a locului când făceam și teren reportericesc, inclusiv județean, ca harnic gazetar cu picioare zdravene de umblat teleleu!
Semnez de primire, zâmbindu-i politicos simpaticului nostru poștaș, și deschid scrisorica, curioasă, cu gândul că, măcar “la spartul târgului”, dar inutil, dată fiind condiția mea fizică actuală, s-or fi învrednicit oficialitățile să mă cheme la Zilele comunei ori la te miri ce festival folcloric local.
Când colo, ce să vezi? Sub semnătura domnului viceprimar Bodo Károly, prin recomandata cu nr. 5.130 din 17 septembrie a.c., sunt înștiințată de următoarele (reproduc textul ad litteram, dar cu diacritice):
“Către D-na Cristescu Mariana, Târgu-Mureș... (adresa exactă) Prin prezenta vă aducem la cunoștință că pe teritoriul UAT Crăciunești a fost identificat gunoi menajer de la dvs. Gunoiul a fost descărcat lângă pârâul Budiu, la marginea pădurii. Atașăm copia chitanței care a fost găsit în sacul de nylon. Conform HCL Nr. 13 din 27 februarie 2014 al Consiliului local Crăciunești, această faptă constituie contravenție și se pedepsește cu amendă contravențională. Ca urmare, vă rugăm să vă prezentați la sediul Primăriei Crăciunești pentru clarificarea situației, la data de 27 septembrie 2018, între orele 9.00/12.00, în caz de neprezentare vom fi obligați să sesizăm Garda de Mediu și Garda Forestieră. Viceprimar Bodo Károly”.
M-am crucit. Va să zică, un sac de “nylon” cu coji de cartofi sau ce o fi fost pe acolo (scrie clar că e gunoi menajer!!!) + o chitanță care mă încriminează că am achitat niște papuci comandați pe internet, s-a teleportat, din ghena blocului în care locuiesc în municipiul-capitală de județ, tocmai pe malul unui pârâu, la margine de codru des, pe spațiul unei comune care nici nu știu exact unde se află pe hartă. Cum altfel ar fi ajuns acolo? Și pentru asta, sunt chemată la raport, în primăria locului, pentru a da samă și a nu fi amendată.
Trecând peste lipsa de eleganță a scormonitorilor în gunoi dintr-o primărie, în căutarea unui vinovat de serviciu, și peste tonul imperativ de a mă chema loco, la judecata viceprimarului, am trimis, totuși, imediat, un răspuns, pe adresa electronică indicată în scrisoarea recomandată (craciunesti@cjmures.ro). Iată textul, care, până acum, nu a beneficiat de nicio reacție:
“Bună ziua, domnule viceprimar!
Am primit cu surprindere o scrisoare din partea instituției pe care cu onoare o conduceți. E vorba de scrisoarea în care mi se comunică faptul că, din Târgu-Mureș (...), s-ar fi descărcat gunoi menajer lângă pârâul Budiu, la marginea pădurii. Sunt surprinsă de această afirmație, și dezolată, întrucât atât eu, cât și familia mea avem foarte clare principii ecologiste.
Nu îmi imaginez cum putea să ajungă acolo un sac de gunoi menajer din apartamentul în care eu și proprietarul (...) locuim, dar suntem imobilizați, din serioase motive medicale. Noi nu ne putem deplasa și nu avem mașină. Faptul că o chitanță ajunge într-un sac de gunoi... menajer, aruncat ilegal, poate fi o întâmplare sau poate fi un gest răuvoitor al unora care, sistematic, ne șicanează. Din punctul acesta de vedere, o probă constituie căsuța noastră din strada Viile 1 Mai, distrusă sistematic, de autori necunoscuți, de ani de zile. Dar aceasta e altă temă și nu intră în discuție.
Nu am aruncat eu gunoi acolo, nu mă pot deplasa mai mult de câțiva metri, fiind operată la ambele picioare. Nu l-a aruncat nici... (X), care este imobilizat în pat de cinci luni de zile.
Sincer, îmi pare rău că vă confruntați cu asemenea situații, dar nu noi suntem vinovații.
Dacă totuși considerați că a transmite o amendă unor pensionari bolnavi, acuzați pe nedrept, pe baza unei hârtiuțe care putea fi vârâtă de oricine, în orice sac, rezolvă problema gunoiului depozitat, trimiteți-o!
Vă asigur de considerația și respectul meu, fiindcă e bine să vă apărați de mizerie și mizerabili teritoriul de care răspundeți. Dar vă rog să mai reflectați în ceea ce privește acuzația pe care mi-o aduceți! Nu sunt eu aceea, nici dacă aș fi dorit - ceea ce nu intră în discuție! - n-aș fi putut. Mariana Cristescu”.
Cred că am fost suficient de politicoasă. Nu mă pot coborî mai mult de atât, la nivelul adevăraților vinovați, protejați, de ani de zile, beneficiari de ajutoare sociale din banul public, și care își fac de cap nesancționați, fiindcă voturile lor multe contează în planul demografic și în campanie electorală. Trăim în “Gipsyland” și asta mă scârbește definitiv, dar încă nu m-am hotărât să plec și să le las de tot bruma de țară prădată și murdărită de sus până în cele mai joase cotloane.
Doamne, apără-ne, fiindcă doar Tu ne-ai mai rămas de ajutor!
