ASTRA REGHINEANĂ ȘI PERSONALITĂȚILE EI (III)

MIHAI CRIȘAN

A fost o persoană relativ controversată, dar cu reale merite în activitatea culturală și de sprijinire a instituțiilor științifice și culturale naționale.

S-a născut în anul 1813. După studierea teologiei, la Blaj, devine, în 1837, preot (cooperator) și ajunge protopop greco-catolic al Reghinului în perioada Revoluției de la 1848.

Prezidează Adunarea Populară de la Reghin (8 aprilie 1848), premergătoare Marii Adunări Naționale de la Blaj din 15-17 mai 1848.

În nenumărate rânduri și cu diferite prilejuri, condamnă prigonirea clerului român de către autoritățile habsburgice.

Este unul dintre semnatarii petiției din 10 mai 1860 prin care românii transilvăneni solicitau înființarea viitoarei ASTRA.

La adunarea de constituire a Despărțământului Reghin al ASTREI (2/14 aprilie 1874) este ales membru în comitet, după moartea lui Ioan Pop MAIOR, devenind președinte.

Totuși, Ioan Pop MAIOR, printre alții, i-a adus grave acuze referitoare la administrarea fondurilor bisericești și școlare, fiind suspendat pe timp de un an din post.

A decedat, în urma unei grele și îndelungate boli, la 26 februarie 1884, în Reghin.

VASILE LADISLAU POP

Vasile Ladislau POP s-a născut la 6 ianuarie 1819 în familia preotului Anania POP din Berind.

Clasele primare, liceul și cursurile de drept (1825-1838) le-a urmat la Cluj, apoi la Blaj și Viena - teologia, absolvind-o “în mod strălucit”.

Pentru calitățile și meritele sale politice, culturale și juridice, mai târziu, George BARIȚIU îl va numi “fala națiunii române”.

În luna noiembrie 1842 este profesor de matematică și geometrie la Blaj, primul dascăl care a predat matematica în limba română și numai în limba română.

În timpul revoluției burghezo-democratice de la 1848 participă la Marea Adunare Națională de la Blaj și este ales membru în delegația care urma să prezinte împăratului revendicările națiunii.

La 30 octombrie 1848, se căsătorește, la Reghin, cu Elena Olteanu, fata unui cunoscut comerciant local, dar, orașul fiind atacat de secui, Vasile Ladislau POP a fost obligat, chiar în seara nunții, să se refugieze la Bistrița. Când revine, își găsește casa goală.

După revoluție, fruntașii români îl recomandă pe “excelentul” jurist pentru ocuparea unui post în aparatul de stat. Astfel, Vasile Ladislau POP pășește pe calea unei strălucite cariere, ajutat fiind de pregătirea profesională, imparțialitatea și onestitatea sa, și susținut de către mișcarea națională românească.

Din postura de înalt funcționar oferă sfaturi folositoare fruntașilor politici ai națiunii și își aduce o contribuție hotărâtoare la votarea egalei îndreptățiri a națiunii române și a confesiunilor ei (“Dieta de la Sibiu”, 1863-1864).

Cursul evenimentelor spre sistemul dualist și instaurarea regimului austro-ungar îl mâhnesc și decide să se retragă din viața politică, nu însă și din publicistică, continuând colaborarea cu diferite publicații (“Gazeta Transilvaniei”, “Concordia”).

Vasile Ladislau POP a manifestat, dintotdeauna, o grijă deosebită față de soarta țărănimii române. Cu scopul de a veni în ajutorul “poporului român în cauzele urbariale, spre a-l mântui de multe daune, care s-ar putea întâmpla parte din neștiința de a-și apăra, parte din negrija de a-și căuta dreptul său”, publică în 1859 un “Îndreptariu în cauzele urbariale, compus pentru poporul român din Ardeal de un jurist practic”.

Între anii 1867-1875, Vasile Ladislau POP a fost președintele ASTREI, instituție pe care a sprijinit-o încă de la înființare și căreia îi încredința rosturi deosebit de importante.

Discursurile sale ulterioare dezvăluie o gândire democratică, viziunea realistă asupra necesităților românilor transilvăneni și atașamentul profund față de poporul căruia îi aparținea. Acțiunea de culturalizare pe care ASTRA era chemată să o desfășoare implica ridicarea nivelului de cunoștințe al țărănimii, mai ales instruirea practică, înzestrarea ei cu cunoștințe juridico-legislative, medicale, tehnice, economice, morale...

Revenind asupra menirii Asociațiunii, a sensului de instruire și culturalizare, Vasile Ladislau POP va preciza: “Cultura poporului, în înțelesul acela, trebuie să o sprijinim și înaintăm noi, ca să-l instruim și învățăm a-și cunoaște nu numai obligațiunile și datorințele, ci și drepturile sale, să-l luminăm și să-l învățăm cum are de a-și apăra, conserva și înmulți averea sa”.

“În condițiile dezbinării politice și ale înverșunării confesionale “Asociațiunea ridică și înalță reputațiunea națională - cea căzută înaintea străinilor”.

La Adunarea Generală de la Deva, din 10-11 august 1874, care l-a reales în funcția de președinte, apreciază că ASTRA reprezintă unica instituție de care dispun românii transilvăneni pentru apărarea existenței lor naționale.

Cărturarul a făcut parte din cercul de intelectuali luminați, promotori ai ideii învățământului românesc de toate gradele.

Marele și inimosul patriot părăsește această lume la 17 februarie 1875, fiind înmormântat la Pesta, apoi reînhumat, la 23 februarie, în mausoleul familiei din Reghin, cu “o pompă extraordinară” și în prezența a peste 3.000 de persoane din toate clasele sociale.

(Sfârșit)

Lasă un comentariu