Summitul celor Trei Mări s-a axat pe susținerea a trei domenii: energetic, transporturi și digital

Distribuie pe:

Summitul celor Trei Mări care a avut loc la București, la mijlocul lunii septembrie 2018, poate fi numit Summitul integrării intereselor strategice ale României și ale celor 12 țări din regiunea mărilor: Adriatică, Caspică și Marea Negară. Primele două reuniuni au avut loc în Croația și Polonia, cu susținere directă a SUA și a Uniunii Europene, unde s-au impus interesele statelor din regiune. La București, rolul României a fost evident în privința susținerii a statelor participante, a unor proiecte concrete de interconectare în domeniul energiei, transporturilor și digital, trecându-se peste orgoliile unora (mai ales a celor 4 Vișegrad) de a deveni lideri regionali, peste care s-a trecut prin acceptarea celor 12 state să adere la o agendă de importanță pentru toate.

Rolul României a fost, evident, “odată cu evoluția inițiativei lansată de Croația și promovată de Polonia, cu precădere pe dimensiunea americană, care a dobândit toate ancorele necesare corecției și activității pentru statele din regiune.” Este vorba despre acomodarea intereselor esențiale ale regiunii în dezvoltarea economică, investiții, interconectare, promovarea proiectelor comune, atragere de capital pentru proiecte în domenii precum energie, transport și digitalizare, creșterea relevanței regiunii în întregimea sa. Mai exact spus, “angajarea constantă și puternică a Statelor Unite ale Americii în regiune, și în Europa, prin proiectul investițional de 100 de miliarde de euro și oportunitățile pentru vânzarea ING (gaze naturale lichefiate) și a gazului de șist din care provine, care generează securitate energetică și reduce dependența de Rusia.” Este nevoie, așa cum s-a promis și de angajarea Uniunii Europene prin crearea unui spațiu de relansare a dezvoltării economice a UE concomitent cu a regiunii, a celor 12 state, pentru apropierea de nivelul economico-social din vest; susținerea proiectelor de investiții, mai ales de Germania care a fost invitat special, reprezentată de ministrul federal al Afacerilor Externe, Heiko Maas.

În calitate de parteneri ai Summitului, Comisia europeană a fost reprezentată de președintele Jean-Claude Juncker, iar guvernul Statelor Unite ale Americii, prin secretarul Energiei, Rick Perry. De asemenea, au luat parte președinții camerelor de comerț, instituțiile financiare europene și internaționale, prin președinții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Sir Suma Chakranbarti și al Băncii Europene de Investiții, Werner Hayer. Această reprezentare la nivel înalt, completată de președinții sau prim-miniștrii celor 12 țări, dă siguranță că proiectele importante comune ale Summitului celor Trei Mări de la București, din trei domenii principale - energie, transporturi și digital - vor prinde viață, vor asigura interconectivități în regiune. Dacă până acum erau susținute “Două mari proiecte de infrastructură, este vorba de rețeaua de autostrăzi Via Charpatica” și un proiect de transport pentru gaze naturale lichefiate (ING), Via Charpatica, care ar trebui să lege portul lituanian Klaipeda de Salonic. Aceste rețele ar urma să treacă prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România (unde ar face și o legătură cu portul Constanța), Bulgaria și Grecia, incluzând și autostrăzi din Polonia, Ungaria și Slovacia, autostrăzi pe care se circulă. Proiectul ING implică un terminal de gaze din Polonia, deja operațional și al doilea care ar trebui finalizat anul viitor în Croația.

România a mai propus la Summitul de la București și alte proiecte, între care “Rail 2 Sea”, privind o rută feroviară de 3.663 de kilometri din portul Gdansk - Constanța. În domeniul digital, “România oferă, printre altele, crearea unei platforme pentru modernizarea, în timp real, a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Inițiativei celor Trei Mări, care va oferi posibilitatea identificării factorilor de poluare, dar și de efectuare a unor analize de risc. Un al doilea proiect vizează crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacționarea serviciilor și logistică.” O altă propunere a României se referă la “definirea și dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat și sustenabil și crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei.” România este interesată și de dezvoltarea sistemului național de transport gaze naturale pe coridorul BRUA.

Pentru finanțarea proiectelor, Inițiativa celor Trei Mări s-a decis înființarea unui fond de investiții în valoare de 100 de miliarde de euro, fond care va începe să lucreze de anul viitor. Proiectele stabilite la Summitul celor Trei Mări vor fi susținute și de o platformă politică, la nivel prezidențial, de cele 12 țări din regiune membre ale UE, precum și de Consiliul Uniunii Europene și administrația SUA.

“Este un succes notabil al României - al președintelui Klaus Iohannis - faptul că a reușit să obțină, prin argumente solide și consecvente, un sprijin ferm al Comisiei Europene și participarea președintelui Juncker, dar și a Germaniei. Să nu uităm că la Varșovia nu a existat niciun reprezentant al instituțiilor europene, al altor state membre UE sau a celor financiare europene și internaționale. Ancorarea conceptuală a I3M potrivit organizațiilor, Inițiativa, urmărește să contribuie la dezvoltarea economică a regiunii, prin conectivitate la nivelul infrastructurii, în special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, în trei domenii principale - transport, energie, digital, care nu exclud și alte domenii.Al doilea obiectiv vizează creșterea convergenței reale între statele membre ale UE, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii, prin promovarea sinergiilor, pentru a evita divizări artificiale pe axa Est-Vest și pentru a permite continuarea politicii de integrare europeană, ca bază pentru relansarea proiectului european. În al treilea rând, Inițiativa are rolul de a contribui la consolidarea legăturilor transatlantice. Prezența economică a SUA în regiune reprezintă un catalizator pentru o cooperare consolidată în regiune și ca parte a parteneriatului transatlantic. Dar poate ceea ce e cel mai important este faptul că Inițiativa, în viziunea românească, marchează asumarea statutului de lider al proiectului regional de către România și în special prin găsirea elementelor concrete de unificare, coeziune și solidaritate a celor 12 state membre pe dimensiunea interesului pentru creșterea economică, dezvoltare coerentă cu statele europene, convergență și integrare reală în piață europeană prin integrarea propriilor piețe energetice, transporturi și digitale regionale.”

 

Lasă un comentariu