DE LA O LIVADĂ DE MERI, LA O CONVORBIRE Convorbire cu Alin Romulus Păcurar

Însorita zi de duminică, 7 octombrie, i-a scos din case pe târgumureșeni, la o plimbare. Cei care s-au îndreptat spre Parcul Municipal, au avut ocazia să treacă prin fața standurilor producătorilor de mere, dar și de alte delicii culinare. La unul dintre standurile de mere mi-am regăsit un foarte bun prieten, Alin Romulus Păcurar.

- Aveți un stand de mere de Batoș, producător, Păcurar Eugenia.

- Da, este mama mea, la frumoasa vârstă de 74 de ani, deține o livadă cu 452 de meri. Majoritatea sunt din soiul “Florina”, la fosta Fermă 14, la intrare în satul Dedrad, comuna Batoș. Acest soi de mere “Florina” a fost adus aici de specialiștii guvernului, în 1978, din Franța, dintr-o comună care se numea Florina. De aici provine numele soiului de mere, de la localitatea din Franța. De ce este acest soi foarte adaptabil zonei noastre? Datorită faptului că e o încrucișare între mărul “Jonatan” și “Dublu delicios”. Dublu delicios i-a dat coaja, care rezistă la intemperii și, merele ținute în pivniță, până în luna martie, anul viitor, pot fi păstrate, fără nicio problemă. Jonatanul are acel suc aromat care conține glucoza și zaharoza cea bună, chiar și pentru diabetici. Ca atare, și sucul de mere, natural și bio, se poate face foarte bine din soiul de măr “Florina”. Noi avem spre comercializare, pentru cetățenii municipiului Târgu-Mureș, devenit tradițional, deja de opt ani de zile, standul Livezii Păcurar din comuna Batoș, satul Dedrad. Suntem prezenți timp de o lună, în luna octombrie, cu produse proaspete, mere culese, soiul “Florina” și sucul natural de mere bio, fără conservanți. Aș mai specifica un lucru. De trei ani de zile n-am mai stropit pomii cu chimicale, ci dimpotrivă, am acționat pe cale naturistă, prin care, la rădăcina pomului, în fiecare toamnă punem acel bălegar, din care, timp de trei luni de zile, rădăcina pomului se alimentează cu sărurile minerale și vitamine care îl fac să devină rezistent la dăunători, acei viermi sau păduchi de Galapagos, sau păianjeni, care ar ataca mărul. Bălegarul face pomul mai rezistent și el rezistă în mod natural la bolile la care ar fi supus. Aceasta conferă mărului un fruct foarte sănătos biologic și foarte bun pentru consum. Aș încheia cu un citat spus de un mare savant “Dacă în fiecare zi mănânci un măr, în mod cert, vei ține boala departe de tine”.

- Mulțumesc, dar mai am o întrebare: ce înseamnă să fii pomicultor în ziua de azi?

- Trebuie să pui pasiune. Dacă nu pui pasiune în muncă, te atinge o lege nescrisă, legea mărului. Dacă timp de trei ani de zile nu-l lucrezi, mărul se uscă, îl pierzi și rămâi doar cu o hârtie, numită “titlu de proprietate” pe care scrie “livadă”, 51 de ari, dar, de fapt, nu mai ai pomii. Ca atare, chiar dacă anul trecut am fost tare încercați toți producătorii de mere din zona Batoș. Asociația Pomicultorilor din zona Batoș, am fost loviți la 28 aprilie, anul trecut, de un îngheț, și nu s-a făcut pe 22 hectare niciun măr. Dumnezeu, drăguțul, a fost darnic cu noi anul acesta și ne-a răsplătit, dându-ne o producție dublă. Ca atare, am recuperat pierderea de anul trecut. Unii dintre colegii mei, care au investit mult mai mult decât mine în lucrările de curățare, în cele de ajutor, cum spuneam, pe cale naturistă a pomului, ca el să reziste, fiind vorba de zeci de mii de lei, doar la o jumătate de hectar. Vă dați seama, cei care dețin 8 sau 10 hectare, suma pierderilor a fost mult mai mare. Banii investiți s-au dus. A fost dureros, dar iată că, cu pasiune și răbdare, am trecut de perioada grea cu toții și ne-a fost răsplătită munca, mărul și natura a lucrat pentru noi, pentru că am îngrijit pomii, suntem legați sufletește de ei și, oricâte cheltuieli ar fi, noi trebuie să respectăm ceea ce am primit de la antecesorii noștri, eu de la tatăl meu, această livadă. Am adus-o și pe mama să viziteze standul, să vadă că a ajuns mărul direct pe zâmbetul cetățenilor din municipiul Târgu-Mureș. Livada noastră este una intensivă, cea care era vestită și înainte de anul 1989. Toți care, la acea vreme, eram elevi și studenți, mergeam în fiecare toamnă la recoltat, să ajutăm fermele din zona Reghin-Dedrad-Batoș-Uila. În urmă cu 25 de ani livada a fost repopulată. Viața unui pom durează 45-50 de ani. Pomii noștri sunt astăzi la frumoasa vârstă a maturității, de 25 de ani. Așa că, cel puțin încă 25 de ani, de la cei 452 meri din Livada Păcurar, vom aduce mere sănătoase la Târgu-Mureș.

- Pe lângă pasiunea pentru meri, sunteți unul din cei mai buni sportivi din țară, campion mondial și olimpic la lupte.

- Sunt președintele Asociației Mediatorilor Mureș. Ca și jurisdicție privată, în gestionarea conflictelor și disputelor dintre două persoane, o modalitate amiabilă de soluționare prin acest proces eficient, confidențial și cu celeritate, a disputelor dintre două părți. De profesie sunt jurist, dar sunt și absolvent al Facultății de Sport, sunt maestru emerit al sportului, în sportul luptelor, multiplu medaliat european și mondial la lupte, în urmă cu 35 de ani. În prezent doresc ca în luna noiembrie să înființez, alături de alte opt persoane, glorii mondiale ale sporturilor și am să vă dau câteva exemple dintre ei, a unei structuri moderne de soluționare a conflictelor din sportul românesc, respectiv, înființarea la București a Tribunalului de Arbitraj Instituționalizat Sportiv Român, alături de Mihai Leu, Alina Dumitru, Monica Iagăr, rectorul Vlaceslav Manolachi, doctor honoris causa în 15 țări, din Coreea de Sud și până-n Italia, din Minsk până în Moscova, în România, la trei facultăți, de asemenea, distinsul coleg, Gruia Docan, care a fost timp de 12 ani directorul Serviciului de Pază și Protecție, premiat de doi președinți ai României, oameni care se bucură de o imagine onestă în societate și care mă vor ajuta ca orice fel de dispută din contractul de activitate sportivă încheiat de structurile sportive și atlet, să fie soluționată, nu pe calea jurisdicției statale, prin judecătorii sau tribunale de muncă, sau comerciale, ci prin calea aceasta confidențială, amiabilă, numită arbitraj judiciar, adresat specific sportivilor, pentru că ei cunosc fenomenul sport și pot, în condiții de celeritate, să le soluționeze problemele. Este, dacă vreți, un dar pe care-l dau înapoi Statului Român pentru că a contribuit, în urmă cu 35 de ani, la formarea mea profesională ca om în societate.

Foto de la stânga: Vasile Macavei, Eugenia Păcurar, Rozalia Lukács - vânzătoare la stand, Alin Romulus Păcurar, Viorel Conțiu.

Lasă un comentariu