Parlamentul European a aprobat, recent, un set de măsuri pentru a facilita și accelera cooperarea transfrontalieră, astfel încât averile ascunse de infractori să poată fi confiscate mai rapid, inclusiv în România.
Conform adevarul.ro, în esență, noile reguli se referă la recunoașterea reciprocă între statele europene a deciziilor de sechestrare și de confiscare a bunurilor provenite din comiterea unor infracțiuni pentru că, de foarte multe ori, averile ilicite sunt ascunse peste graniță.
Bunurile confiscate, reutilizate în scop social
Odată ce vor primi aprobarea finală a Consiliului Uniunii Europene, măsurile se vor aplica direct, fără a mai fi necesară implementarea lor în legislațiile naționale. Concret, noul act legislativ va include termene-limită mai stricte pentru autorități și certificate standard pentru toate țările Uniunii Europene.
Astfel, ordinele de înghețare și cele de confiscare a bunurilor, care vor viza toate tipurile de infracțiuni, vor conține un model standard de certificat și de formular. În acest sens, statele membre vor desemna una sau mai multe autorități centrale, care vor juca un rol de sprijin administrativ și de coordonare a acțiunilor de confiscare.
Potrivit noilor reguli, un stat european va avea dreptul să respingă o solicitare de punere în executare a unui ordin de confiscare din partea altui stat, doar invocând respectarea unor drepturi fundamentale, precum cel de a nu fi urmărit sau judecat de două ori pentru aceeași faptă. Eurodeputații au adăugat prevederi pentru a promova reutilizarea bunurilor confiscate în scopuri sociale.
98,9% din profituri rămân la dispoziția infractorilor!
Potrivit estimărilor Europol, activitățile infracționale generează aproximativ 110 miliarde de euro anual. Un raport al poliției europene din 2016 a arătat că 98,9% din profituri rămân la dispoziția infractorilor; 2,2% din încasările din infracțiuni au fost confiscate sau înghețate provizoriu în UE în perioada 2010 - 2014, însă doar 1,1% au fost confiscate definitiv. Documentul subliniază că înghețarea și confiscarea bunurilor dobândite în urma infracțiunilor reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a crimei organizate. În prezent, confiscarea transfrontalieră a bunurilor în interiorul UE este reglementată de câteva acte legislative, care conțin lacune serioase de pe urma cărora profită infractori care își ascund averile în alte state membre.
Procedurile și certificatele actuale sunt complexe și ineficiente, atrage atenția Europol. De exemplu, nu există limite de timp pentru confiscarea unor bunuri sau limitele de timp nu sunt obligatorii. O altă problemă este protecția nesatisfăcătoare a drepturilor victimelor infracțiunilor la restituire și despăgubire.
Anul trecut, în România, au fost confiscate peste 4.600 de imobile
Experții spun că măsurile sunt binevenite, mai ales într-o țară precum România, în care statul are de recuperat sute de milioane de euro de la infractori.
“Sancționarea corupției, dar și a altor infracțiuni, în special, prin confiscarea averilor, a apărut în România în 2008. Până atunci, nimeni nu centraliza măcar dacă sumele de bani, în baza hotărârilor judecătorești, erau executate sau nu.
Totul a culminat în 2012, când am introdus dispoziții pentru confiscarea extinsă. Asta presupune și o cooperare internațională intensă între diverse autorități. Este un volum de muncă uriaș. Munca de culegere a informațiilor și cooperarea internațională sunt esențiale. Oamenii au tot dreptul să întrebe dacă un infractor condamnat rămâne cu banii. Răspunsul este da, rămâne cu banii dacă nu descoperim unde sunt. Avem de recuperat sute de milioane de euro, care de multe ori sunt banii statului”, a explicat, pentru adevarul.ro, judecătorul Cristi Danileț.
În România, organismul desemnat pentru indisponibilizarea și valorificarea bunurilor provenite din infracțiuni este Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). Potrivit ultimului raport de activitate al ANABI, cel din 2017, în urma măsurilor asiguratorii luate de parchete și instanțe, au fost indisponibilizate în conturi aproape 726 milioane de lei (158 milioane de euro).
Totodată, au fost sechestrate peste 4.600 de imobile și 258 bunuri mobile cu valoare individuală de peste 15.000 euro. Raportul mai arată că ANABI are în evidență 7.653 de hotărâri comunicate în primele trei trimestre ale anului 2017, din care 6.468 (85%) sunt definitive.
