Hanukkah - “Sărbătoarea luminilor” sau “Sărbătoarea victoriei” reprezintă triumful luminii asupra întunericului, a cauzei independente naționale și spirituale asupra dominației străine. Cu toate acestea însă, nu este o sărbătoare de origine Biblică, ci una care își are rădăcinile în perioada celui de-al doilea Templu.
După moartea lui Alexandru cel Mare, imperiul lui a fost împărțit între generalii săi. Palestina, care la început a fost sub conducerea Ptolemeilor din Egipt, a devenit, mai apoi, o provincie a Siriei (sub Seleucizi). Inițial, sirienii îi tratau pe evrei cu destul respect, dar sub Antiochus Epiphanes, lucrurile s-au schimbat, iar evreii au fost obligați, printr-un decret, să se închine zeilor greci.
Această elenizare forțată amenința să distrugă stilul de viață evreiesc, iar pentru a-l salva s-au ridicat Mallthias Hashmoneanul împreună cu fiii săi. Aceștia, conduși de Na-Makabi l-au învins în 165 î.e.n. pe Antiochus Epiphanes, regele seleucid al Siriei, care pângărise Templul din Ierusalim și îi prigonise pe fiii lui Israel.
Macabeii, ieșiți victorioși, au recucerit Israelul. Când au intrat, însă, în oraș, au găsit Templul devastat și toate obiectele sacre pângărite cu excepția unui flacon de ulei pur, care mai avea sigiliul Marelui Preot. Acest ulei a fost folosit pentru a aprinde Menorah, și, cu toate că era destul ulei pentru a arde o zi întreagă, acesta a ajuns, în mod miraculos, pentru opt zile.
Această perioadă de opt zile a fost consacrată Templului și refacerii Altarului. De aici și numele sărbătorii Hanukkah, care în evreiește înseamnă a se consacra, a se dedica.
În fiecare an, la data de 24 Kislev, în ajun de Hanukkah, se aprinde prima lumânare și se rostește binecuvântarea: “Lăudat fii tu Doamne, Dumnezeul nostru, Regele Universului, car' ne-ai sfințit prin poruncile tale și ne-ai poruncit să aprindem lumânarea de Hanukkah”, iar în prima seară de Hanukkah se adaugă la această binecuvântare și rugăciunea: “Lăudat fii tu Doamne, Regele Universului, care ne-ai sfințit, ne-ai susținut și ne-ai făcut să ajungem ziua aceasta”.
În unele comunități evreiești se obișnuiesc să se joace, cu ocazia sărbătorii, anumite jocuri de societate. Cel mai cunoscut și cel mai popular printre copii este “dreidelul”, adică titirezul. El are încrustate pe margini cele patru litere ebraice: Nun, Ghimel, Hei și Șin, care provin de la inscripția: “Neș gadal haia șam” - “O minune care s-a petrecut acolo”. Când dreidelul cade cu ghimelul în sus înseamnă că jucătorul ia toți banii, la “Hei” se iau doar jumătate, la “Nun” nimic iar “Șin” - jucătorul pune banii.
(va urma)
