Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au respins, miercuri, 10 octombrie 2018, contestația lui Liviu Dragnea la sechestrul pe avere dispus de DNA în dosarul Tel Drum.
“Reamintim că procurorii au pus, în luna noiembrie 2017, sechestru de peste 127 milioane lei (peste 27 de milioane euro) asupra bunurilor lui Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Un teren de aproape 3.000 de metri, un apartament de 80 de metri pătrați, două mașini și mai multe sume de bani aflate în conturile lui Liviu Dragnea sunt printre bunurile sechestrate, anchetatorii căutând și altele care i-ar aparține liderului PSD.
Ulterior, liderul PSD a contestat măsura sechestrului, însă magistrații ÎCCJ au respins, miercuri, această contestație ca fiind inadmisibilă.
Avocatul liderului PSD a declarat că argumentele prezentate au vizat un răspuns favorabil de la OLAF, adică: Întreaga anchetă a DNA se fundamentează, potrivit actelor, pe cele două anchete OLAF. Or, zilele acestea am primit un răspuns oficial din partea OLAF, care spune că niciodată nu l-a investigat pe domnul Dragnea. Toată argumentația procurorilor e lipsită de realitate, din moment ce OLAF confirmă în scris că niciodată Dragnea nu a fost investigat și nu au fost identificate fraude în legătură cu activitatea dumnealui. Acesta este temeiul pentru care noi spunem că nicio măsură de indisponibilizare a bunurilor sale nu are fundament legal. Cele două rapoarte OLAF sunt legate de lucrările de reabilitare la două drumuri județene din Teleorman. În acea investigație, subiect erau alte persoane, nu Dragnea, conform avocatei acestuia, Maria Vasii.
În dosarul Tel Drum, în 13 noiembrie 2017, procurorii DNA au anunțat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privința acordării de contracte.
Conform procurorilor DNA, faptele ar fi fost comise în perioada în care Liviu Dragnea era președinte al Consiliului Județean Teleorman. Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene) și nici Consiliul Județean Teleorman nu s-au constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obținute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro (peste 31 milioane lei)”, scrie mediafax.ro.
