Un eminent profesor universitar de istorie universală, de politologie și de drept internațional (străin de țara mea), membru titular sau de onoare al mai multor academii științifice din întreaga lume, precum cele din Londra, Paris, Berlin, Moscova, Viena și Stockholm, mi-a demonstrat cum că, în repetate rânduri, și-a exprimat nedumerirea (atât în înscrisuri, cât și în luări de cuvânt în limbile engleză, germană, franceză și spaniolă), că noi, românii, ne frământăm extrem de mult că Ungaria vecină și neprietenă nu numai nouă, românilor, ci și celorlalți vecini, refuză să recunoască pașnica valabilitate a prevederilor Tratatului de Pace de la Trianon, după încheierea Primului Război Mondial. Tratat semnat și parafat de toate părțile implicate. Iar ca să-i aducă cu picioarele pe pământ atât pe unguri, cât și pe români, domnia sa a oferit, celor interesați de acest controversat subiect, doar un succint fragment din întregul conținut al articolului 48, din amintitul document internațional: “Ungaria renunță în ceea ce o privește în favoarea României la toate drepturile și titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare.”
NOTĂ: Așadar, se impune ca urgent să se revină la normalitate. Nu la cedarea în favoarea grofilor unguri și secui, ca și a baronilor sași și șvabi, sau a urmașilor acestora, a pământurilor, pădurilor, lacurilor, castelelor, palatelor și cetăților pe care le-au stăpânit anterior. Inclusiv a caselor de locuit, care au fost cumpărate prin lege și cu bună credință de foștii lor chiriași. Dar și a multor sedii de școli, grădinițe, cămine culturale, azile de bătrâni, dispensare medicale, primării, posturi de poliție, biblioteci și cinematografe. Pentru că așa cum s-a procedat după Decembrie'89, reprezintă o selectă împroprietărire pe viață prin fraudă, minciună și înșelăciune. Între beneficiarii răsplătiți pe nedrept “de neghioaba bunătate și sărăcie românească”, numărându-se inclusiv fosta și actuala Casă Regală a României, de vreme ce abdicând și părăsind țara, regele Mihai I a renunțat la toate averile sale, inclusiv la bunurile cu caracter de patrimoniu național.
