Egoismul, machiavelismul, narcisismul, psihopatia, sadismul, hărțuirea se numără printre trăsăturile care reprezintă părțile întunecate și malefice ale personalității umane. După cum rezultă dintr-un studiu germano-danez, recent publicat, aceste trăsături au în comun un “nucleu întunecat”, prin urmare, cine manifestă una dintre aceste tendințe, este posibil să dezvolte și una sau mai multe dintre celelalte. Cu alte cuvinte, în centrul tuturor acestor tendințe se află nucleul obscurității umane.
Atât istoria omenirii, cât și viața de zi cu zi ne oferă exemple despre oameni nemiloși, răi, egoiști. În psihologie, precum și în limbajul de zi cu zi, avem numeroase denumiri pentru diferitele tendințe întunecate pe care le manifestă oamenii: psihopatia (lipsa empatiei, a înțelegerii), narcisismul (preocuparea excesivă pentru propria persoană) și machiavelismul (convingerea că scopul scuză mijloacele), care constituie așa-numita “triadă întunecată”, alături de multe altele, cum ar fi egoismul, sadismul sau răutatea.
Deși, la prima vedere, există diferențe importante între aceste trăsături - și poate părea mai “acceptabil” să fii egoist decât psihopat - noile cercetări arată că toate aspectele întunecate ale personalității umane sunt foarte strâns legate între ele și se bazează pe aceeași tendință. Adică, majoritatea trăsăturilor întunecate pot fi înțelese ca “variațiuni” ale unei singure dispoziții comune fundamentale: nucleul întunecat al personalității.
După cum arată noile cercetări, numitorul comun al tuturor trăsăturilor negative, întunecate - factorul D - poate fi definit ca tendința generală de maximizare a utilității individuale - ignorarea, acceptarea sau provocarea răuvoitoare a altora - însoțită de convingeri ce servesc ca justificări.
Cu alte cuvinte, toate trăsăturile întunecate pot fi considerate ca izvorând din tendința generală de a plasa propriile scopuri și interese deasupra scopurilor și intereselor celorlalți, chiar până la plăcerea de a-i răni pe alții și la convingeri ce servesc drept justificări pentru lipsa unor sentimente precum vinovăția, rușinea și altele asemenea. Studiul arată că trăsăturile întunecate, în general, pot fi înțelese ca exemple ale acestui nucleu comun - deși ele pot să difere în funcție de domeniile în care se manifestă (narcisism, sadism etc.).
Ingo Zettler, profesor de psihologie la Universitatea din Copenhaga, și doi colegi germani, Morten Moshagen, de la Universitatea Ulm, și Benjamin E. Hilbig de la Universitatea Koblenz-Landau, au demonstrat modul în care acest numitor comun este prezent în nouă dintre trăsăturile întunecate ale personalității, cele mai frecvent studiate:
* egoismul: o preocupare excesivă pentru propriile avantaje în detrimentul altora și al comunității;
* machiavelismul: o atitudine manipulatoare și convingerea că scopul scuză mijloacele;
* dezangajarea morală: un stil de procesare cognitiv care determină un comportament imoral, lipsit de remușcări;
* narcisism: preocupare excesivă pentru propria persoană, un sentiment de superioritate și o nevoie sporită de atenție din partea celorlalți;
* dreptul psihologic: convingerea nestrămutată că ești mai bun decât ceilalți și că meriți un tratament mai bun;
* psihopatie: lipsa de empatie și de auto-control, combinate cu un comportament impulsiv;
* sadismul: dorința de a provoca altora răni psihice sau fizice, din pură plăcere sau pentru propriul interes;
* interesul propriu: dorința de a persevera pentru evidențierea propriului statut social și financiar;
* răutatea / dușmănia: dorința de a face rău altora, chiar cu riscul de a-ți face rău ție însuți.
Într-o serie de studii, având ca subiecți peste 2.500 de persoane, cercetătorii i-au întrebat pe aceștia în ce măsură sunt sau nu sunt de acord cu afirmații precum: “Uneori, merită să sufăr puțin, când alții primesc pedeapsa pe care o merită”, sau “Știu că sunt o persoană deosebită, pentru că toată lumea îmi spune asta”; “Aș face orice ca să obțin ce vreau”. În plus, au studiat și alte tendințe și comportamente, precum agresivitatea, impulsivitatea, egoismul și imoralitatea.
Identificarea și descrierea factorului comun D, realizată de cercetători și publicată recent în revista “Psychological Review”, poate fi comparată cu modul în care Charles Spearman a arătat, acum 100 de ani, că oamenii care obțin punctaje maxime la un anumit test de inteligență, obțin punctaje remarcabile și la alte tipuri de teste asemănătoare, pentru că există ceva de genul “factor general de inteligență”.
“În același mod, aspectele întunecate ale personalității au și ele un numitor comun, ceea ce înseamnă că - la fel ca și în cazul inteligenței - toate sunt expresia aceleiași tendințe comportamentale”, explică Ingo Zettler.
“De exemplu, la o anumită persoană, factorul D se poate manifesta în mare parte ca narcisism, psihopatie sau una dintre celelalte trăsături întunecate, dar și ca o combinație a acestora. În practică, aceasta înseamnă că un individ care manifestă un comportament malefic (de exemplu, îi place să-i umilească pe alții) va avea o probabilitate mai mare de a se implica și în alte activități imorale, antisociale (înșelăciunea, minciuna sau furtul).”
Cele nouă trăsături întunecate nu sunt nicidecum identice și fiecare poate duce la anumite tipuri de comportament. Cu toate acestea, în “străfundul” lor, trăsăturile întunecate au mult mai multe în comun, fapt care le singularizează. Iar cunoștințele despre acest “nucleu întunecat” pot veni în sprijinul cercetătorilor sau terapeuților care lucrează cu persoane cu trăsături specifice de personalitate întunecată, deoarece acest factor D afectează diferite tipuri de comportamente și acțiuni umane reprobabile, răuvoitoare, imorale, adesea raportate în mass-media.
“Vedem, de pildă, cazuri de violență extremă, de încălcare a legii, minciună, înșelăciune, atât în sectorul public cât și în cel privat. Aici, cunoașterea factorului D al unei persoane poate fi un instrument util în evaluarea probabilității ca persoana respectivă să recidiveze sau să adopte un comportament auto-destructiv sau și mai dăunător”, afirmă Zettler. (sciencedaily.com)
