Maica Domnului se vede azi prin contrast

Distribuie pe:

Maica Domnului este partea nevăzută a Creștinismului, este cu adevărat Pământul Netocmit și Gol în Apele căruia se naște Dumnezeu, spre care și prin care converg Energiile cele Necreate ale lui Dumnezeu ce se unesc în ea, Maica și Inima întregii Creații. De aceea, creștinismul din care ea lipsește - fie pentru că nu mai ajunge fiind săltată cu totul la cer, fie că este coborâtă în tina oamenilor la rând cu ei, unde ea nu poate fi - nu mai e nici el. Pentru că, Vas Ales, ea este numai Pământul Netocmit și Gol unde pururi se pogoară Fiul și Cuvântul Viu al lui Dumnezeu și al ei.

Ea este Polul Sud Duhovnicesc al pământului, acel ceva de nespus de frumos și de dulce în care strălucește pururea Soarele Dreptății Lumina-Hristos a Dumnezeirii. Ea este Polul Sud prin care Dragostea maiestuoasă a Nordului Celest al Preasfintei și de Viață Făcătoarei Treimi se închide incandescent în Inima a Atoată Creația.

Ea este pururea tăcută pentru că este dintru început mută de Iubire, este mereu cel mai de sus și desăvârșit fel de Slăvire, prin Dragoste, mută de Iubire pentru Dumnezeiescul ei Fiu și Dumnezeu. Este „roaba și raza stelei neapuse", pururea înrobită de Lumină și pururea Ei purtătoare!

Noi nu știm pentru că nu vrem să știm: dacă ea vorbește, cine mai iubește, cine mai slăvește și cine mai naște pururea lumii pe Hristos, pentru a I se dedica cu Rugăciune Neîncetată, pentru noi, către Dânsul!

De ce nu vorbește ea? Pentru că în Noaptea Lumii este singura care, luminată la incandescență de iubirea Fiului ei, ne luminează nouă cu Lumina Lui, ne aduce nouă tăinuit, în nesfârșită bunătate, Lumina Îndumnezeitoare a Fiului ei și Dumnezeului nostru.

Cu tăcerea ei, cu smerita ei rugăciune, cu frumusețea și bunătatea ei s-au îmbrăcat timp de milenii femeile neamului meu. Dar vedem acum ce înseamnă lumea în care ea nu mai este, pentru că a fost alungată: o lume rea, cu femei care se târăsc pe pământ, proferând injurii învrăjbite de ură. O lume fără Maica Domnului e o lume animalizată, un Jurassic Park populat de animale de pradă care umblă să sfâșie pe străzi.

Nimeni, nici măcar noi, fiii ei duhovnicești, nu caută în lipsa ei cauzele lipsei de Dumnezeu a lumii și a Întunericului cel mai de Dinafară, ne cuprinde. Oricine nu crede în nimic, crede în altceva, dar nu în ea ca Maică Pururea Fecioară și, de la ea, în El Preamăritul ei Dumnezeu Fiu! Nimeni nu caută la ea, Întâia Zi pe Pământ, Netocmit și Gol, și la El Lumina Zilei, ci cu toții rămânem vrăjiți de Întuneric, alături de femeile înnebunite, proferând împreună injurii.

Maica Domnului nu vorbește pentru că împlinește în tăcere Porunca pururea spre Lumină a lui Dumnezeu. În fața lui Dumnezeu totul amuțește, este o Lege a Naturii, cu atât mai mult ea, în care strălucește Cuvântul Dumnezeirii.

De ce au tăcut, scriind de despre ea, Profeții? De ce Apostolii s-au închis cu ea Biserică, în altar? În fața lui Dumnezeu totul amuțește, este o Lege a Naturii, cu atât mai mult ea în care strălucește Cuvântul Dumnezeirii.

Dacă aș fi vrednic aș tace și eu, mut de Iubire și cu totul cuprins de Dragoste. În fața lui Dumnezeu totul amuțește, este o Lege a Naturii, cu atât mai mult ea, în care strălucește Cuvântul Dumnezeirii.

 

Lasă un comentariu