Am primit o sesizare la redacție. Vă prezentăm conținutul:
Budai Ștefan, Târgu-Mureș. “Pe mine m-a atras agricultura de mic copil, întrucât tatăl meu a fost și președinte de CAP, dar și magazioner. Mă lua cu el să verificăm pășunile, dacă sunt întreținute, dacă s-a împrăștiat pe pășuni îngrășăminte. Am rămas de atunci cu o sensibilitate și, totodată, pretenție, ca fiecare sol să-și aibă destinația sa: dacă este teren fertil și arabil, să fie folosit pentru culturile agricole, dacă e teren de pășunat, să rămână așa. Într-o discuție anterioară, pe care am avut-o cu un fost director de la Direcția Agricolă, am dezbătut tema scăderii șeptelului de animale. În replică mi-a răspuns că, din păcate, de vreme ce noi exportam foarte mari cantități de carne de vită, de oaie și porc, am ajuns să importăm carnea din țările învecinate României. L-am întrebat care poate fi cauza, iar el mi-a răspuns că în multe localități, pășunile au fost sparte, parțial, s-au arat drumurile de acces către sursele de apă. Drept consecință, a scăzut drastic numărul animalelor în sate. În zona noastră, Dileul Vechi, sat unde dețin o mică proprietate, Vaidei, pe Valea Bandului, acea zonă a rămas cam intactă și au rămas destule animale, dar a apărut un fenomen la Dileul Vechi. A început să scadă numeric animalele. Nu știu prin ce metode s-au retrocedat terenuri, din pășuni. Totuși, legea prevede faptul că, chiar dacă se retrocedează terenul, trebuie să-și păstreze destinația. În cursul anului trecut am sesizat Direcția Agricolă de faptul că la Dileul Vechi s-au dat circa 10 hectare din pășuni. S-au deplasat la fața locului, s-au luat măsuri și i-au obligat ca, în decurs de un an, să se redea terenul pentru pășunat. Am fost recent acolo, dar situația este neschimbată. În loc să se îmbunătățească, numitul Demeter Gheorghe a intrat și el, nu știu prin ce metode, în pășuni, și-a făcut un saivan de oi, altul care este din Târgu-Mureș a luat și el din pășune. Acum, crescătorii de oi întâmpină greutăți fiindcă nu mai au acces direct la sursa de apă și trebuie să ocolească mult. În Dileul Vechi este un pârâiaș prin mijlocul satului și, ca să ajungă acolo, acum trebuie să ocolească foarte mult. Este un aspect izolat, dar, îmi pun întrebarea, oare, în câte localități se repetă acest fenomen? Am ajuns din mari exportatori de carne, mari importatori. Organele abilitate, precum Direcția Agricolă, Prefectura, ar trebui să verifice în fiecare comună dacă se păstrează destinația pășunilor, fiindcă evidența lor trebuie să se afle la primării. Dacă nu se stopează fenomenul ne vom trezi în viitor că nu mai avem pășuni. Am avut și discuții cu regretatul dr. Cornel Podar. El mi-a spus că unul din cele mai bune soluri pentru agricultură se află în Câmpia Transilvaniei, în zona noastră, cu dealuri domoale, cu izvoare de apă, cu locuri de pășunat. Sper să se păstreze bine aceste terenuri pentru generațiile viitoare și că vor fi luate măsurile cuvenite”.
În baza sesizării, ne-am informat la Direcția Agricolă Mureș, unde, cu doamna Ileana Gușatu, director adjunct, am discutat pe îndelete, în principal despre situația în zootehnie. Domnia sa este de părere ca orice distorsiuni de la starea firească a lucrurilor, în cazul de față, ocuparea abuzivă a unor terenuri și schimbări de destinații, trebuie sesizate la primăriile de care aparțin. În caz că nu se reglementează sesizarea depusă și la care primăriile sunt obligate să răspundă în termen de maximum 30 de zile, pot fi depuse sesizări la Direcția Agricolă, Prefectură, chiar și la DNA. În ceea ce privește scăderea numărului de animale în județ, principala cauză, afirmă doamna director adjunct, este îmbătrânirea crescătorilor de animale, care nu pot întreține un efectiv mare de animale, iar tineretul se orientează spre alte domenii de activitate, mai confortabile.