Activitate bogată și plină de conținut la Casa Iancului, miercuri, 17.10.2018.
Președintele Societății Cultural-Patriotice ,,Avram Iancu” - filiala Mureș, domnul ec. IOAN BERȚA, a propus, în debutul activităților, păstrarea unui moment de reculegere în memoria celui care a fost ing. FLORIN OPROESCU, personalitate politică națională, președintele “Vetrei Românești”, un mare patriot român și un prieten apropiat al Casei Iancului. Frumos, necesar și nobil gest la care a răspuns auditoriu, cu convingerea intimă că am pierdut un mare om, un mare luptător și un mare suflet românesc.
Apoi, asistența, venită în număr mare, a avut surpriza plăcută de a viziona expoziția itinerantă a pictoriței de mare talent și de mare simțire românească, doamna MARIA MERA, cuprinzând portrete ale unor mari patrioți români ardeleni, care au lucrat spre folosul nației române, pentru înfăptuirea Marii Uniri de la 1918.
Date despre autoare și prezentarea expoziției în sine au fost făcute de domnul ILARIE OPRIȘ, președintele de onoare al Asociației Artiștilor Plastici - filiala Mureș, filială cunoscută a fi cea mai puternică și mai activă din țară. Domnia sa ne-a informat că expoziția este alcătuită din 30 de tablouri, este una itinerantă, de mare valoare, că ea a fost prezentată până acum la Reghin, Rășcani (Republica Moldova), Cluj, Tg.-Mureș (Prefectură), Leptocaria (Grecia), finalul fiind Alba Iulia. A fost realizată de doamna Maria Mera, pictorița Reghinului, într-un timp foarte scurt, fiind un omagiu adus în primul rând marilor luptători pentru Unirea cea Mare, reghineni, spre neuitarea și slava acestora și a faptelor lor.
Autoarea, MARIA MERA, ne-a împărtășit gândul domniei sale și imboldurile lăuntrice ce au determinat-o să conceapă și să realizeze expoziția. Uitarea oamenilor, lenevia cercetătorilor, puținătatea datelor și mai ales faptul că mare parte dintre reghineni nu își cunosc istoria urbei și nici personalitățile care fac cinste acesteia, au îndemnat-o să realizeze această frumoasă lucrare.
Cinste domniei sale și a faptei acesteia, plină de adâncă semnificație.
În partea a doua a serii, domnul prof. DIMITRIE POPTĂMAȘ, cel dăruit cu harul atât de rar al expunerii unui material într-un mod plăcut, atractiv, sintetic și convingător, ne-a vorbit despre o mare personalitate ardeleană, luptător pentru unire, episcopul greco-catolic IULIU HOSU. A fost o oră de istorie pentru toți cei prezenți, cu date biografice ale evoluției ecleziastice, științifice ale acestuia, precum și a creșterii personalității și a influenței sale în rândul maselor, a oamenilor politici, a tuturor acelora care au pus umărul în realizarea Marii Uniri.
Domnul Dimitrie Poptămaș, pentru a fi mai convingător, ne-a citit din documentele vremii momentul anunțării hotărârii de înfăptuire a Marii Uniri. Câtă însuflețire, câte speranțe, cât entuziasm a fost atunci în acea magnifică zi de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia și în inimile tuturor românilor. Ce a urmat apoi? Lupta pentru punerea în practică a unirii, marile greutăți de după război, refacerea economică a țării, alt război mondial, schimbarea puterii, revizuirea granițelor, UITAREA, iar Iuliu Hosu, unul dintre cei mai mari susținători ai unirii, alături de mulți alții ca el, au ajuns în pușcărie.
Nu s-a vorbit despre unire aproape nimic până la 1968, când, încetul cu încetul, marii noștri istorici, Giurescu, Netea, St. Pascu, Scurtu, au început să scrie, timid și temător la început, câte ceva despre Unire și cei care au înfăptuit-o atunci, așa că cercetătorii și istoricii au acum în față un câmp vast de lucru, de cercetat și de pus în pagina de istorie tot adevărul.
Frumoasă, interesantă, înfiorată lecție de istorie a celui pe care membrii societății noastre îl consideră a fi un mare om de cultură, un mare patriot român, un om care mai are încă multe de spus despre noi și istoria noastră.
Finalul, ca de fiecare dată, a aparținut poeților MIRCEA DORIN ISTRATE, GHEORGHE MUNTEANU, venit special din Nadeș la ședința noastră și care își va lansa în curând un nou volum de versuri aici, la Casa Iancului, și tânărul SILVIU RAȚIU, care au citit din propriile creații.
