Când, în septembrie 2018, 100 de pasageri ai unei curse aeriene Dubai - New York au prezentat simptome respiratorii, oficialii din domeniul sănătății au intrat în alertă, crezând că ar putea fi vorba de o boală respiratorie gravă numită MERS-CoV (coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu) și au decretat starea de carantină pentru a efectua controale sanitare amănunțite. Multe din teste au fost pozitive indicând virusul gripal, care se poate răspândi cu ușurință atunci când oamenii sunt în contact apropiat și de lungă durată sau închiși în spații înguste cum ar fi aeroporturile și avioanele.
În general, oamenii nu se gândesc la gripă ca la o boală gravă - durerile de cap, tusea, nasul înfundat, durerile musculare îi fac pe unii să confunde gripa cu o răceală zdravănă. Cu toate acestea, gripa sezonieră ucide până la 650.000 de persoane în fiecare an. De aceea, vaccinările împotriva gripei sunt atât de importante, în special pentru a proteja copiii mici, persoanele în vârstă, femeile însărcinate sau persoanele cu sistem imunitar vulnerabil.
Ceea ce majoritatea dintre noi înțelegem prin “gripă” este gripa sezonieră, numită astfel pentru că apare în sezonul rece, de două ori pe an (o dată iarna, în emisfera nordică și o dată iarna, în emisfera sudică) în zonele cu climă temperată, și circulă pe tot parcursul anului în regiunile tropicale și subtropicale.
Virusul gripal este, prin natura sa, mutant, în continuă schimbare, luând diferite chipuri și purtând diferite “măști” - pentru a ocoli sistemul nostru imunitar. Atunci, însă, când apare un nou virus care se transmite cu ușurință la oameni și se poate răspândi în rândul comunităților, și la care majoritatea oamenilor nu au imunitate, acel virus se poate se poate transforma într-o pandemie. “Izbucnirea unei pandemii provocate de un nou virus gripal este o certitudine, dar nu știm când se va întâmpla, ce tulpină de virus va fi și cât de gravă va fi boala”, a spus dr. Wenqing Zhang, directorul Programului Global al OMS de luptă împotriva gripei . “Această incertitudine face ca gripa să fie foarte diferită de mulți alți agenți patogeni”, a mai afirmat ea.
Pandemia din 1918
Anul 2018 marchează cea de-a 100-a aniversare a uneia dintre cele mai catastrofale crize de sănătate publică din istoria modernă: pandemia de gripă din 1918, cunoscută sub numele de “gripa spaniolă”.
Intensitatea și viteza cu care a lovit pandemia de gripă din 1918 au fost aproape inimaginabile - îmbolnăvind o treime (aproximativ 500 de milioane de persoane) din populația lumii. Pe parcursul celor doi ani cât a durat pandemia, se estimează că au murit mai mult de 50 de milioane de oameni. Prin comparație, numărul deceselor din Primul Război Mondial a fost de 17 milioane.
În realitate, n-a fost vorba de nimic “spaniol” în legătură cu pandemia din 1918. Deși făcuse ravagii în Franța și SUA, existența bolii nu a fost făcută publică în aceste țări din cauza cenzurii din timpul războiului. Doctorii francezi chiar făceau referire la ea folosind numele de cod “maladie onze”, adică “boala 11”. Când boala a apărut în Spania (țară care a fost neutră în timpul Războiului și în care cenzura nu funcționa), autoritățile de la Madrid au întocmit și au publicat primele rapoarte despre pandemie. Însă numele i-a rămas neschimbat.
O boală unică
Agenții patogeni nu țin cont de frontiere, clasă socială, statut economic și nici de vârstă. Deși gripa este, în mod obișnuit, cauzatoare de moarte în rândul persoanelor foarte tinere sau al vârstnicilor, pandemia de gripă din 1918 a fost, de exemplu, fatală în rândul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani.
Pandemiile perturbă economia și funcțiile sociale, cum ar fi școala, munca și alte activități de grup. O pandemie de gripă ar avea, de asemenea, efecte semnificative asupra funcționării globale a sistemului de sănătate, deoarece ar “stoarce” în mare măsură resursele și personalul din domeniul sănătății.
La fel ca și în cazul multor alte boli, pandemiile de gripă afectează comunitățile sărace și marginalizate din punct de vedere social. Un studiu privind impactul potențial al unei pandemii de tip “1918” asupra lumii moderne a constatat că “țările și regiunile care își pot permite cel mai puțin să se pregătească pentru o pandemie vor fi afectate cel mai mult”.
Totuși, lumea arată altfel decât acum 100 de ani. Spre deosebire de lumea afectată de pandemia de gripă din 1918, acum avem antivirale, vaccinuri, teste de diagnosticare și tehnici moderne de supraveghere. Multe dintre aceste progrese au fost realizate de OMS în strânsă colaborare cu alte entități naționale și internaționale.
“Avem capacitatea acum, mai mult ca niciodată, de a atenua impactul bolilor, de a salva vieți și de a reduce costurile economice și sociale. Dar eforturile de pregătire ale țărilor ar trebui menținute și ar trebui avute în vedere metode inovatoare de salvare de vieți omenești”, a declarat dr. Sylvie Briand, director al departamentului de management al riscurilor bolilor infecțioase al OMS.
Predictibil de... imprevizibile
Pandemiile de gripă sunt imprevizibile. Un milion de oameni din întreaga lume au murit în 1957 în urma declanșării unui focar care a izbucnit în China, dar s-a răspândit la nivel global. În 1968, un alt focar a mai luat 1-3 milioane de vieți. În 2003, reapariția A (H5N1) - așa-numita “gripă aviară” a evidențiat modul în care virusul ar putea trece de la animale la oameni, dar nu a ajuns în stadiul de pandemie, deoarece nu s-a transmis de la om la om.http://www.who.int/influenza/spotlight - -msoanchor-1
Pandemia A (H1N1) a gripei porcine din 2009 a început în Mexic, unde a provocat o boală severă la adulți și s-a răspândit rapid în peste 214 de țări și teritorii sau comunități de peste mări și oceane. Se estimează că au murit între 105.000 și 395.000 de oameni. Chiar și așa, lumea a fost relativ norocoasă: boala s-a dovedit a fi mai ușoară decât unele epidemii sezoniere, care pot ucide chiar de două ori mai mulți oameni.
O comisie internațională convocată de OMS a analizat reacțiile la pandemia din 2009 și a constatat că “lumea este prost pregătită să răspundă unei pandemii grave de gripă sau oricărei situații de urgență la adresa sănătății publice sau la un alt pericol global la fel de amenințător “.
“Gripa pandemică este o problemă importantă de sănătate publică pe care nu putem să o prevenim sau să o eliminăm, având în vedere tehnologia și cunoștințele noastre actuale. O mare parte din munca de gestionare a pandemiei trebuie să fie depusă în momentul când ea apare, încât acțiunile noastre să aibă impact asupra sănătății și a societății (...). Epidemiile de gripă sezonieră oferă oportunități reale de pregătire pentru următoarea pandemie. Pentru a obține cele mai bune rezultate, acum și în viitor, există trei factori esențiali: actualitatea și calitatea schimbului de informații privind virusul, cercetare și inovare, respectiv coordonarea globală. În cazul unei pandemii, lumea trebuie să lucreze ca o singură echipă”, spune dr. Zhang.
În fiecare săptămână, țările membre ONU raportează OMS cazurile de gripă recent detectate, printr-un sistem numit FluNet. OMS dezvoltă, de asemenea, un instrument de evaluare a gravității gripei pandemice (PISA) pentru a furniza orientări de bază, astfel încât să existe un barometru prin care să se compare virulența virusului pe măsură ce apar noi tulpini.
“Ceea ce este unic în privința gripei este că se schimbă în mod constant. Deci, în ce privește gripele sezoniere, acești viruși continuă să evolueze și să se modifice, depășind capacitatea vaccinurilor existente de a proteja populația”, a declarat dr. Jacqueline Katz, director în cadrul OMS. “Suntem cu adevărat preocupați să fim permanent în fruntea jocului pentru detectarea unui virus care ar putea provoca următoarea pandemie globală”.
Suntem pregătiți pentru următoarea pandemie?
Gripa este o boală în continuă evoluție, astfel încât activitatea de prevenire, pregătire și reacție trebuie să se adapteze continuu pentru a ține pasul cu aceste schimbări.
OMS și partenerii săi elaborează o nouă strategie globală privind gripa, lucrare ce urmează să fie lansată în acest an. Acest lucru va sprijini țările în perfecționarea capacităților de prevenire și control al gripei sezoniere. Aceste eforturi naționale, la rândul lor, vor crea o pregătire globală mai amplă, pentru următoarea pandemie. Strategia se concentrează pe trei priorități: întărirea pregătirii pentru pandemie, extinderea prevenirii și controlului gripei sezoniere și dezvoltarea cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea includ îmbunătățirea prognozării focarelor de gripă, împreună cu dezvoltarea de noi vaccinuri, inclusiv un posibil vaccin universal împotriva gripei, care să acționeze împotriva tuturor tulpinilor de virus gripal.
Cu toate acestea, dezvoltarea și distribuirea unui vaccin în timpul unei pandemii ar putea dura până la un an. Acest lucru înseamnă că măsurile non-farmaceutice - la fel ca și cele necesare pentru stoparea gripei sezoniere - vor fi esențiale. Unele dintre acestea sunt măsuri pe care oamenii le pot aplica singuri: de exemplu, să stea acasă când sunt bolnavi și să se spele des pe mâini.
Entitățile implicate ar trebui, de asemenea, să ia măsuri, cum ar fi adoptarea unor politici de limitare a adunărilor în locuri în care virusul poate fi răspândit cu ușurință; OMS elaborează, la ora actuală, un set de îndrumări cu privire la astfel de măsuri. Aceste noi orientări se vor baza pe statistici și dovezi, precum și pe experiența din pandemiile din 1918 și 2009. Cu toate acestea, chiar și cu cele mai bune măsuri de prevenire și control al infecțiilor, unii oameni se vor îmbolnăvi de gripă - pentru persoanele cu gripă severă, există însă antivirale eficiente, care asigură vindecarea.
În zilele noastre, mai puțin de jumătate din țările lumii au un plan național de pregătire pentru o pandemie de gripă, iar din rândul celor care au asemenea planuri, puține și le-au reactualizat cu învățămintele trase din 2009. Nu este surprinzător faptul că țările cu venituri mici, care se luptă să își consolideze propriile sisteme primare de sănătate, adesea nu dispun de resursele necesare pentru a dezvolta și implementa planuri de pregătire pentru o eventuală pandemie de gripă.
La baza unei reacții eficace și de succes în caz de pandemie stau: un sistem de sănătate puternic, bine finanțat, care să includă personal medical instruit și plătit corespunzător; sisteme funcționale de apă, canalizare și igienă, servicii de laborator de calitate pentru diagnosticarea rapidă; accesul la produse medicale, inclusiv vaccinuri; sisteme eficiente pentru urmărirea și raportarea cazurilor de boală.
“Încă ne mai confruntăm cu neajunsuri în privința coordonării internaționale și mobilizării de resurse suficiente și durabile pentru pregătire și cercetare pentru a face vaccinuri mai bune, antivirale mai eficiente și diagnosticări mai exacte. Cel mai important - aceste contra-măsuri trebuie să fie disponibile tuturor țărilor, în special acelor comunități cu cele mai puține resurse, deoarece ele vor fi cele mai vulnerabile în următoarea pandemie de gripă” mai spune dr. Briand. (sursa - World Health Organization - who.com)
N. trad. Gripa vine în fiecare an, peste tot, iar copiii sunt printre cei mai afectați. OMS a cerut copiilor din întreaga lume să ilustreze acest material. Desenele sunt realizate de copii cu vârste cuprinse între 5 și 15 ani din Australia, China, Congo, Danemarca, El Salvador, Franța, Letonia, Elveția și Tadjikistan.
