Sindromul clădirii bolnave este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătații ca fiind un grup de simptome, fără o cauză precizată, asociat cu calitatea precară a parametrilor de confort în clădiri.
Deși cauzele nu sunt clare, numeroasele cercetări care s-au făcut în acest sens au depistat o serie de factori de risc, majoritatea subsumându-se calității deficitare a aerului, dar nu numai.
În Ghidul condițiilor de confort, lansat de organizația nonguvernamentală EfdeN, cu sprijinul BCR Banca Pentru Locuințe, în scopul îmbunătățirii calității de locuit în România, se arată că locuințele românilor sunt permanent încercate de trecerea anilor și de costurile de întreținere, în condițiile în care avem cel mai învechit stoc de locuințe la nivelul Uniunii Europene.
La nivelul populației urbane, cu venituri stabile și vârsta cuprinsă între 20 și 65 ani, trei din patru români au cel puțin o urgență locativă, iar una din patru gospodării se plânge de spațiu insuficient.
Ultimul studiu făcut public al Consiliului Mondial pentru Clădiri Verzi arată că accesul la ferestre cu vedere către exterior îmbunătățește funcțiile cognitive și memoria cu 10 - 25%, iar în spitale reduce timpul de spitalizare cu 8,5%.
În plus, lumina naturală la locul de muncă crește productivitatea lucrătorilor cu 18%, la școală, îmbunătățește performanțele elevilor cu 5 -14%, iar în magazine cresc vânzările cu 15 - 40%...
