Institutului Național de Statistică (INS) anunță că, în primele șase luni din acest an, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 109,2 (în 2017) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de tineri.
“Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în 2018, ponderea tinerilor (0-14 ani) fiind în scădere ușoară, iar cea a populației vârstnice (de 65 ani și peste) în ușoară creștere.
La 1 iulie 2018, populația după domiciliu a fost de 22,17 milioane persoane, cu 0,1% mai mică față de 1 iulie 2017. Populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12,5 milioane persoane, în scădere ușoară față 1 iulie 2017 (0,04%), iar populația feminină a fost de 11,34 milioane persoane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent.
Vârsta medie a populației a fost de 41,4 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2017, iar cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 40-44 ani (8,5%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 8,9%, iar la cele de sex feminin de 8,1%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,9%) și a celei de 10 - 14 ani (5,1%)”, potrivit datelor INS.
Statistica a fost realizată pe două tipuri de populație, și anume cea rezidentă și cea după domiciliu.
Populația rezidentă reprezintă totalul persoanelor care au cetățenie română, a celor străini și a celor fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Datele sunt utile în domeniul social (la calculul ocupării și șomajului, a ratei de școlarizare, venituri și cheltuieli per capita, numărul și ponderea persoanelor aflate în sărăcie și risc de excluziune socială etc.) cu influențe negative asupra politicilor naționale pentru educație, ocupare, protecție și incluziune socială.
Populația după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română care au domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Datele sunt folosite pentru asigurarea informațiilor necesare strategiilor locale.
Între cele două noțiuni privind populația, există unele diferențe. Astfel, populația după domiciliu include doar cetățenii români, cea rezidentă include persoanele indiferent de cetățenia lor care trăiesc pe teritoriul României la un moment dat.
Totodată, populația după domiciliu nu include totalitatea imigranților în România, ci doar pe cei care au obținut cetățenia română, iar populația după domiciliu include un număr de persoane care nu se află fizic pe teritoriul României, dar care își mențin domiciliul în România și au reședința obișnuită în altă țară.
